burete
duminică eram întinsă în baltă
și m-am ridicat în fund
am cățărat păpuși pe zidul bisericii, m-am prefăcut.
ploua peste capetele rele
și am gustat din picături,
cu gura deschisă către cer
curg până în plămân
se țes de pereții burții
picături cu gust de gard
cu gust de scrum
Pantoful tatălui cuiva
Ne-am îndesat prea mulți la piața 1 mai.
Salate ude stau pe jos
înainte să intre în gura gravidelor.
Suntem prea multe fete în pantoful tatălui cuiva.
El ne ia cate-o suvița și le pune la harpă.
Se aude scumpul cântec de vară
despre oraș și mulțime
oboseala din spații închise
mirosul de astfalt încins
fericirea estivală ce bine ar merge o salată
mi-e teamă.
Te iubesc
În grota din piept țin multe amintiri.
Acolo zboară musculițe maronii
fără direcție și se izbesc de pereți. Atunci mă pișcă,
atunci îmi pasă.
Grota e în linie dreaptă cu o pungă
ce-mi învelește burta,
când inspir crește o floare,
când expir
explodează țeava de confetti.
Toate lucrurile sunt cusute între ele, sunt șiruri care se mișcă
și-mi încolăcesc gâtul.
Despre autoare:

Numele meu este Clara Victoria Caradimu si sunt studentă în ultimul an la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București. Am publicat poezii în Subtext și Revista de Povestiri, iar pe canalul meu de Youtube postez filme scurte în format video poem. În prezent, parcurg atelierele Mornin’ Poets.
Un gând despre “Poeme”