Articole Robert C. Tökölyi – Drama „polară” a secolului al XX-lea: Robert Falcon Scott și tragica lui soartă în Antarctica (rubrica Restituiri biografice: eroii mei) Poezie George Rîurel Bălan – Poeme Cristina Cimpoae – Poeme Ruxandra Ciobotea – Poeme Ioana Cosma – Poeme Cristian Ovidiu Dinică – Poeme Diana-Maria Georgescu – Poeme Maria-Alexandra Necșoi – Poeme Ion Țuțuianu – Poeme Proză Ioana Ghelțu-Bîrjan – M … Continuă să citești P(RO)EZIA nr. 12 – Sumar
Robert Tökölyi „To strive, to seek, to find, and not to yield” (Să lupți, să cauți, să găsești și să nu te predai vreodată) Alfred Tennyson, Ulysses „ …. Suntem slăbiți, scriu cu mare greutate, dar în ceea ce mă privește, nu regret acest drum, care arată că englezii pot suporta greutățile, că pot fi buni tovarăși de drum și că pot întâmpina moartea cu … Continuă să citești Drama „polară” a secolului al XX-lea: Robert Falcon Scott și tragica lui soartă în Antarctica
Ruxandra Ciobotea fata cu părul cireș s__a mutilat sâmbata, duminica, lunea, prea puține mesaje, notificările există degeaba s__a deplasat centrul atenției universului ei s__a mutilat după ce și_a promis că nu o va mai face a înfipt seringa în vena murdărită cu stropi infecți de ace s-a așezat pe preș plângând ca o ferigă ofilită FATĂ DRAGĂ, nu fi tristă FATĂ DRAGĂ, nu fi tristă … Continuă să citești Poeme
Maria-Alexandra Necșoi ●Te uitai la mineȘi îți strălucea în ochi citatul lui CioranDupă te uitai în jur și aveai flashback-uriDin povestea târfelor mele triste… ●Ce clișeici suntemCând vedem filmeleȘi ajungemCu mâinile pe sub bumbac,Și când ne faceA doua ziMicul dejun la pat.Ce clișeici suntemCând dansăm pe aceleași melodiiPe care au dansat și alții.Ce clișeici suntemPe băncile din CișmigiuCe văd și audNăscându-se, reînnoindu-se și murindZeci de … Continuă să citești Poeme
Andreea Stahie Probabil o experiență care merită amintită din studenție, sau mai bine zis experiențe, sunt nopțile alea lungi, deși foarte scurte, din sesiune în care mă chinuiam să-mi bag în cap un secol de literatură într-o noapte, că deh, ce e aia să înveți în avans când ai atâtea alte lucruri de făcut cum ar fi să dormi, să ieși în oraș, să mergi … Continuă să citești Studenți am fost și noi
Ioana Cosma Cursă lungă Era miros de zefir în aerul vălurit ca-ntr-o apă mișcată încă nu se luminase, era ora ei preferată, când, odată cu pescarii şi gunoierii, se îmbrăca grăbită și se-arunca în orașul tăcut ca într-o scorbură gri. Acum se despuia, hainele îi cădeau ca niște mărgele de sticlă pe nisipul rece, totul se auzea tare, marea cânta un leneș vals, mușchii încordați … Continuă să citești Poeme
Cristian Ovidiu Dinică Da, eu pot spune sunt visător, umblu cu nasturii descheiați, calc pe iarbă, inversez coordonatele pământului să-mi găsesc locul și totuși nu mă înțeleg, descopăr uimit libertăți inedite cum ar fi să zbor cu gândurile deschise ca și cum ar crește aripi din trunchiul ispitit de adevăr, sunt supus democrației originale ea să străduiește să mă facă să uit că sunt ceea … Continuă să citești Poeme
Ioana Ghelțu-Bîrjan Durere, durere, durere… o simțise dintotdeauna în așa fel încât se obișnuise cu ea… Dar ce însemna această durere pentru ea? Copil fiind, se jucase și căzuse, rănindu-și genunchii. Când crescuse mai mare, pământurile tatălui ei fuseseră atacate, iar durerea îi cuprinsese spiritul atunci când își văzuse părinții murind… Din acea clipă, zâmbetul ei devenise unul melancolic, trist ca o zi mohorâtă de … Continuă să citești M
George Rîurel Bălan Limba noastră Limba mea e graiul ierbii când țâșnește primăvara, vântul care mână cerbii, dor pe care-l poartă seara. Limba mea e prima zestre din străbuni, demult lăsată, gând pictat pe stânci rupestre… este rugă asumată. Limba mea-i o bucurie, și e dans în care iambii stau ca florile pe ie; preț plătit cu sânge-n cambii. Limba noastră-i moștenire, acoladă de unire. … Continuă să citești Poeme
Ion Țuțuianu Speranța…. Vine vremea când iubirea se transformă într-un vis Și nostalgicele gânduri îmi rămân fără cuvinte. Retrăiesc momente care, parcă vin din paradis, Fiindcă te iubesc și iată, că nu poți să-mi ieși din minte! Și, credeam iubirea noastră scrijelită pe un nor, Când priveam în nopți albastre cerul împânzit de stele Dar, m-am înșelat și iată, că-i ca timpul trecător, Iar tristețile-n … Continuă să citești Poeme
P(RO)EZIA 