Capitolul 16 Folks said I Look like death Lived in the hotel of my eyes Lives wide open like a whore Painted in spit from the earth between her thighs Marilyn Manson – Cupid Carries a Gun E pe pat, goală, cu picioarele subţiri întinse, mâna dreaptă acoperind. Îmi zâmbeşte când intru pe uşa camerei, gol, îmi zâmbeşte şi mă priveşte şi-mi spune mişcându-şi degetele … Continuă să citești Aer și MSbP (fragment de roman)
Bunica avea o casă la marginea pădurii. De fapt, era ultima casă de pe ultima uliță din satul care adăpostea vreo patru sute de suflete, plus-minus. Noroc și ghinion – obișnuia să zică, să locuiești aici. Cu greu ajunge poștașul, biserica e departe, iar prima alimentară se află la vreo jumătate de ceas. Dar liniștea… oh, liniștea codrului, când verde, când uscat, nu putea fi … Continuă să citești Casa de la marginea pădurii
Gurile rele spuneau că Agata făcuse un pact cu diavolul. O făcuse pentru că se îndrăgostise de casă, iar sentimentul acesta fusese reciproc. De cum dăduse cu ochii de clădire – o minunăție de conac interbelic lăsat în paragină – rămăsese încremenită în loc. Ore în șir studiase acoperișul cu olane cenușii, pereții sufocați de iederă agățătoare și ferestrele umbrite de draperii de brocart, prin … Continuă să citești Secretul Agatei
În noaptea aceea, o suită de umbre coborâse peste cuiburile uscate de trandafiri din grădină, pe când ea își visa visul. Lințoliul întunericului se țesuse printre ferigile înghețate de parcă ar fi vrut să le învelească, la fel cum pătura scămoșată îi acoperea acum umerii Johannei, cuibărită cum era în jilțul cu picioare curbate de lângă fereastră. Dincolo de gard, în depărtare, se vedea micul … Continuă să citești Când spinii înfloresc
Prima femeie de care m-am îndrăgostit a fost solista de la Roxette când aveam 8 ani. Sau, mai bine spus, imaginea ei pe care mi-am creat-o în momentul în care am auzit Joyride la radio. Eram cu ai mei, într-un Passat B6, care pe atunci era destul de nou, pe care acum îl conduc eu, la 15 ani după, și care îmi face nervi aproape … Continuă să citești Roxette sau cum am descoperit taxonomia feminină
Febra crescândă a Bursei îl făcu să rânjească fără a-și reține satisfacția. Manuscrisul apărut din neant fusese cotat în doar câteva ore la nivelul unor opere canonice, deși nu neapărat prin valoare literară, ci prin raritatea și, mai ales, stranietatea lui. Devenise un instrument financiar de sine stătător, tranzacționat de la o secundă la alta, doar paragraful de deschidere valorând cât un roman al unui … Continuă să citești Manuscrisul, Bursa și Bibliotecarul (fragment de roman)
Prolog Hēi Yīn studia sulurile cu vrăji când auzi bătăi puternice în ușă. – Deschide în numele Împăratului! Shùshì-ul știuse că așa ceva urma să se întâmple mai devreme sau mai târziu, în ciuda tuturor precauțiilor pe care și le luase, căci Artele Întunericului își lăsau asupra locurilor și ființelor o malefică umbră de accidente, ghinioane, vise rele și temeri aparent inexplicabile ce nu putea … Continuă să citești Șoaptele dintre ape (fragment)
Capitolul I Odaia “Lena, dacă citești scrisoarea asta, înseamnă că ai ajuns în odaie. Nu-ți fie frică. Nu ai pierdut nimic, încă. Un sfat numai să-l ții minte: nu-l lăsa să plece definitiv. Știi despre cine vorbesc!” – 10 Mai, 2031 Atât scria pe bucata aia de hârtie mototolită, proaspăt găsită într-o carte din casa bunicilor. Era pentru prima oară când călcam aici. Pentru … Continuă să citești Odaia din memorie
Penumbra asta nesuferită reuṣea să invadeze ṣi să sufoce totul în jur: covorul prăfuit, fotoliul scârțâind alene ṣi gândurile toate. Nu doar ale ei, ci toate gândurile care au rămas blocate în vidul ăsta blestemat. Nu era seară încă, de fapt nici nu contează ce moment al zilei era, aici sălăṣluia mereu întunericul, iar pe ea o găseai mereu citind undeva mai lângă fereastră, unde … Continuă să citești Monștri și sfinți
După o noapte de neuitat în care își sărbătorise ziua de naștere, Marian voia să facă o incursiune împreună cu Ștefan, sperând că aerul curat îi va alunga oboseala acumulată. Se înviorase cu un ceai cald, iar răgazul îl făcuse să se gândească la starea tehnică a mașinii: reviziile erau expirate, direcția față nesigură. – Nu o să am eu parte de ghinion, se încurajase … Continuă să citești Noaptea nunții
P(RO)EZIA 