Sapient (fragment de roman)

2191, Jay 25, marți dimineața Lumea Exterioară Oazele de Nord, Mataga Oasis, Nordam „Biochimia factorului de creștere permite modificarea programatică livrată organismului prin intermediul nanoboților împreună cu compusul, ceea ce asigură respectarea ritmului de creștere considerat necesar de către specialist.” — Brian, A., Brooks, J. și Mandrake, A. (2157) „Compendiu de Nanosimbiomedicină”, Ed. NordMed, p. 145. Dimineața se făcea deja simțită împrejurul iurtei lui Arid. … Continuă să citești Sapient (fragment de roman)

Biserica fără icoane

Iubesc cu patimă ploile. Nesfârșitele ploi. Ploile reci și ploile calde – de vară. Le simt vindecătoare, mă ajută să spăl din păcatele făcute și nefăcute. Îmi dau voie să gândesc mai clar și, mai ales, pot să plâng cât îmi poftește inima – nimeni nu își dă seama. Să merg fără vreo direcție anume prin ploile de mai mi se întâmplă în fiecare an. … Continuă să citești Biserica fără icoane

Aer și MSbP (fragment de roman)

Capitolul 16 Folks said I Look like death Lived in the hotel of my eyes Lives wide open like a whore Painted in spit from the earth between her thighs Marilyn Manson – Cupid Carries a Gun E pe pat, goală, cu picioarele subţiri întinse, mâna dreaptă acoperind. Îmi zâmbeşte când intru pe uşa camerei, gol, îmi zâmbeşte şi mă priveşte şi-mi spune mişcându-şi degetele … Continuă să citești Aer și MSbP (fragment de roman)

Casa de la marginea pădurii

Bunica avea o casă la marginea pădurii. De fapt, era ultima casă de pe ultima uliță din satul care adăpostea vreo patru sute de suflete, plus-minus. Noroc și ghinion – obișnuia să zică, să locuiești aici. Cu greu ajunge poștașul, biserica e departe, iar prima alimentară se află la vreo jumătate de ceas. Dar liniștea… oh, liniștea codrului, când verde, când uscat, nu putea fi … Continuă să citești Casa de la marginea pădurii

Secretul Agatei

Gurile rele spuneau că Agata făcuse un pact cu diavolul. O făcuse pentru că se îndrăgostise de casă, iar sentimentul acesta fusese reciproc. De cum dăduse cu ochii de clădire – o minunăție de conac interbelic lăsat în paragină – rămăsese încremenită în loc. Ore în șir studiase acoperișul cu olane cenușii, pereții sufocați de iederă agățătoare și ferestrele umbrite de draperii de brocart, prin … Continuă să citești Secretul Agatei

Când spinii înfloresc

În noaptea aceea, o suită de umbre coborâse peste cuiburile uscate de trandafiri din grădină, pe când ea își visa visul. Lințoliul întunericului se țesuse printre ferigile înghețate de parcă ar fi vrut să le învelească, la fel cum pătura scămoșată îi acoperea acum umerii Johannei, cuibărită cum era în jilțul cu picioare curbate de lângă fereastră. Dincolo de gard, în depărtare, se vedea micul … Continuă să citești Când spinii înfloresc

Roxette sau cum am descoperit taxonomia feminină

 Prima femeie de care m-am îndrăgostit a fost solista de la Roxette când aveam 8 ani. Sau, mai bine spus, imaginea ei pe care mi-am creat-o în momentul în care am auzit Joyride la radio. Eram cu ai mei, într-un Passat B6, care pe atunci era destul de nou, pe care acum îl conduc eu, la 15 ani după, și care îmi face nervi aproape … Continuă să citești Roxette sau cum am descoperit taxonomia feminină

Manuscrisul, Bursa și Bibliotecarul (fragment de roman)

Febra crescândă a Bursei îl făcu să rânjească fără a-și reține satisfacția. Manuscrisul apărut din neant fusese cotat în doar câteva ore la nivelul unor opere canonice, deși nu neapărat prin valoare literară, ci prin raritatea și, mai ales, stranietatea lui. Devenise un instrument financiar de sine stătător, tranzacționat de la o secundă la alta, doar paragraful de deschidere valorând cât un roman al unui … Continuă să citești Manuscrisul, Bursa și Bibliotecarul (fragment de roman)

Șoaptele dintre ape (fragment)

Prolog Hēi Yīn studia sulurile cu vrăji când auzi bătăi puternice în ușă. – Deschide în numele Împăratului! Shùshì-ul știuse că așa ceva urma să se întâmple mai devreme sau mai târziu, în ciuda tuturor precauțiilor pe care și le luase, căci Artele Întunericului își lăsau asupra locurilor și ființelor o malefică umbră de accidente, ghinioane, vise rele și temeri aparent inexplicabile ce nu putea … Continuă să citești Șoaptele dintre ape (fragment)

Odaia din memorie

Capitolul I Odaia “Lena, dacă citești scrisoarea asta, înseamnă că ai ajuns în odaie. Nu-ți fie frică.  Nu ai pierdut nimic, încă. Un sfat numai să-l ții minte: nu-l lăsa să plece definitiv. Știi despre cine vorbesc!” – 10 Mai, 2031          Atât scria pe bucata aia de hârtie mototolită, proaspăt găsită într-o carte din casa bunicilor. Era pentru prima oară când călcam aici. Pentru … Continuă să citești Odaia din memorie