Poezie Cristian Ovidiu Dinică – Poeme Oana Frențescu – Poezii Radu Goșa – Poeme Marius-Adrian Ionescu – Poeme Simona Stapan – Poeme Proză Cristian Ovidiu Dinică – Pasărea Cristian Ovidiu Dinică – Liber Gabi Gabrinov – Soldatul Florentina Ionescu – Să te văd mireasă Simona Stapan – Vinovăție Ania Vilal – 76. Dor (ne)limitat Eseu Adrian George Itoafă – Pe frontul condamnat la treceri Traducere … Continuă să citești P(RO)EZIA nr. 15 – Sumar
Humberto AK’ABAL CULOAREA PLOII În zori luna se preface în pâclă. – O să plouă! Strigă semănătorii. Iar către seară norii au culoarea ploii. ○●○ RÂUL Râul se zvârcolea ca un şarpe rănit; o umbră ciudată păşea pe apele lui. ○●○ RÂURI, CÂTEODATĂ Dacă duc ape sunt râuri. Dacă nu, sunt drumuri. ○●○ BULBUCI Azi apa se naşte făcând bulbuci în inima mea. Mă scaldă … Continuă să citești Poeme
Cristian Ovidiu Dinică Moartea lui Gligor, zis Nebunul, a fost privită cu indiferență. De la nunta fiicei sale, nimeni nu mai auzise de el. Atunci, urcat pe casa cu acoperiș de țiglă, amenința că va sări, că el are aripi, iar pentru a le dovedi își îndoia brațele și le flutura. Aripile le vedea doar el și tot el vedea zborul. Striga și arunca cu … Continuă să citești Liber
Radu Goșa Atomocentrali Infinitul curge din buric în buric prin buric un lanț nesupus din nimic în nimic el întruchipează o sferă un atom gigant în care tu și eu ne căutăm să naștem o sărbătoare mare sau oarecare. Din oameni Oamenii își cumpără câini și îi iubesc chiar dacă mor când vârsta-i învelește ca o blană oamenii fac copii și le așază-n piept speranțe … Continuă să citești Poeme
Ania Vilal Mi-e dor de tine. Dor. de. tine. Dor. de. Dor. Dor. Dor. Alte cuvinte nu-mi vin în cap. Vreau să le scriu pe toţi pereţii din casa asta în care am fost împreună, dar nu mai pot. Nimic nu mai are consistenţă pentru mine şi sufăr ca un câine. Uite, mărul din care am muşcat alaltăieri (sau ieri?) putrezeşte pe masă. Încerc să-l … Continuă să citești 76. Dor (ne)limitat
MARIUS-ADRIAN IONESCU JOC DE SUFLET Cu ochii-n cerul tăcut de atâtea stele-n concediu, ascult o inimă ce-mi cântă de stea… Cu gândul în direcţii aiurea de-atâta haos pe cap de suflet, văd o clipă ce-aleargă pe-o linie moartă Şi-abia atunci când se va opri va şti el gândul de sufletul ce tace asurzit de zgomotul vieţii TABLOU DE TABULA RASA Cu ochi închişi de prea … Continuă să citești Poeme
Cristian Ovidiu Dinică L-au fript tălpile să urce pe bloc, era mai mult decât o curiozitate, un impuls juvenil ce-l scosese din casă și-l pusese să escaladeze etajele, unul câte unul, până la ultimul. Sus, un chepeng greu de fier bloca intrarea pe terasa blocului. Odată trecut de el, întreg spațiul exterior era al său. De aici libertatea sa de imaginație prindea aripi. Putea să … Continuă să citești Pasărea
Simona Stapan cuplul cel dintâi nu mi-au spus niciodată că prima dureree o confuzie de gena cărui ambiguitatefemeia o înțelege numai atunci când nu mai are nicio durere de pierdutprima durere este bărbatla onomastica lui i se dedică povestea de dragoste a unui abuz de dialoguri pentru a uita că abandonul eivine braț la braț cu libertatea sau singurătatea? platitudinilor de budoaram botezat-o domnul durereiar … Continuă să citești Poeme
Gabi Gabrinov Câmpul era învelit într-o revărsare de ceaţă groasă la prima oră a dimineţii, atât de densă încât bloca razele firave, sângerii ale răsăritului. Era un amestec ciudat de lumină şi întuneric, ca într-un tablou gotic. Noaptea nu trecuse de tot, iar ziua abia îşi deschidea ochii, bolnavă, slăbită, ca după un somn tulbure. El nu dormise deloc şi era atât de obosit încât … Continuă să citești Soldatul
Cristian Ovidiu Dinică Libertatea pisicii pisica mea se lasă condusă de instincte, într-o agitație continuă de parcă și-ar regăsi trupul pictat pe o minge ce sare în liniștea nopții, pereții îi limitează alergarea altfel și-ar face de cap cu motanii sinucigași, se simt atrași de ea ca de o lumină puternică o caută prin toate cotloanele, în acest timp eu scriu de parcă mi-aș înghiți … Continuă să citești Poeme
P(RO)EZIA 