2023 a fost un an în care am citit mai puțin ca în alții, dar cu toate acestea am descoperit cărți noi și am redescoperit cărți vechi, iar astăzi scriu despre cele care mi-au plăcut cel mai mult, fără să fac vreun top, căci sunt genuri și specii extrem de diferite, ceea ce nu lasă loc pentru asta.

Caietul psihopatului, Ștefan Bolea

Încep cu o carte de Ștefan Bolea pe care am avut ocazia să lucrez alături de Andreea Sterea și despre care am scris pe larg în postfața care a putut fi citită în premieră în revista P(ro)ezia. Caietul psihopatului este un jurnal, continuare la Caietul Roxanei (apărute ambele în reeditare la editura Crux Publishing), în care autorul suferă din cauza iubirii neîmplinite, dar și din cauza unei lumi în care Dumnezeu este putred. Avem de-a face cu un scriitor care consideră că sinuciderea este întotdeauna preferabilă acestei lumi în care singura salvare mai este cultura, autorul făcând numeroase trimiteri la mari clasici ai literaturii, muzicii și filosofiei. Dacă sunteți în căutarea unui scriitor care nu se înscrie în norme, atunci Ștefan Bolea este unul dintre cei pe care trebuie să îi citiți.

Kaddish, Radu Vancu

Din categoria poeziei, cartea care m-a impresionat cel mai multe este Kaddishul lui Radu Vancu. Am amintit-o și în editorialul trecut, și o amintesc și acum. Despre cartea aceasta s-a vorbit foarte mult și sunt convinsă că se va vorbi și în continuare pentru că ea este amintirea unei atrocități, dar și cuvântul care alină durerea. Aici morții din groapa comună devin cei care nu trebuie uitați, căci Radu Vancu pentru ei scrie. Dar scrie și pentru noi, pentru ca lumina și frumusețea să dăinuie într-o lume în care întunericul vrea să învingă. Prin cartea aceasta, Radu Vancu se impune ca unul dintre cei mai buni poeți români ai tuturor timpurilor și dacă nu l-ați citit, vă recomand să o faceți cu prima ocazie.

Confesiunile domnului Freejoy, Șerban Andrei Mazilu și Andreea Sterea

Trec în zona beletristicii, și încep cu romanul detectivist Confesiunile domnului Freejoy apărut la Crux Publishing pentru că este o poveste situată într-o lume fantasy construită cu minuțiozitate, așa cum o fac și marii autori anglo-saxoni care scriu acest tip de literatură. Avându-l drept protagonist pe Ruan Freejoy, un misterios anticar din Cadiz, romanul adună tot ce e mai bun din literatura gotică și fantasy: monștrii lovecraftieni, atmosferă noir, decoruri art deco. Numai bun de citit și de savurat în zilele neguroase cu o cană de ceai și muzică jazz pe fundal.

Umbra vântului, Carlos Ruiz Zafón

Amintesc acum de unul dintre romanele mele preferate, Umbra vântului, care deschide seria Cimitirul cărților uitate de Carlos Ruiz Zafón. Apărută la editura Polirom, cartea urmărește povestea misterioasă a lui Julian Carax, un scriitor căzut în uitare până în ziua când Daniel Sempere descoperă cartea celui amintit anterior chiar în Cimitirul Cărților Uitate. Zafón readuce în atenția publicului romanul gotic, în care numeroase intrigi sunt înnodate ca într-un labirint din care nu oricine poate scăpa. Cartea captivează de la prima literă până la ultima și sunt convinsă că dacă te apuci de ea, nu o vei mai lăsa din mână…

Micul prinț, Antoine de Saint-Exupery

Am scris despre nuvela Micul prinț în revista EgoPHobia, dar o amintesc aici pentru că la fel ca romanul lui Zafón, aceasta este și va rămâne una dintre poveștile mele preferate all-time, pentru că ascunde numeroase învățături despre natura umană. Dragostea și prietenia sunt două dintre temele fundamentale, posibile în ciuda decorului arid în care se petrece acțiunea. Proabil Saint-Exupery nu se aștepta la succesul pe care această nuvelă continuă să îl aibă, fiind ecranizată în urmă cu câțiva ani pentru marile ecrane. Este o poveste pentru copii, dar și pentru adulți de toate vârstele, pentru că anii pe care îi ai îți vor permite să interpretezi această carte altfel. Musai de citit!

Celelalte minți, Peter Godfrey-Smith Am aflat despre această carte de la scriitorul George Cornilă care a amintit despre ea atunci când a descoperit-o și, fiind un volum despre caracatițe, nu am putut să o ratez. Fiind, de asemenea, o carte de istorie naturală, Godfrey-Smith investighează evoluția vieții organice a caracatițelor, precum și conștiința de sine a acestora, iar datele împărtășite cu cititorii permit celor din urmă o mai bună înțelegere a unora dintre cele mai mari mistere. Dacă nu aș fi scris la rândul meu povești cu caracatițe, poate nu aș fi citit această carte, dar nu regret deloc momentul în care m-am apucat de ea. Este o lecție pentru orice vârstă!

Despre autoare:

ALEXANDRA MEDARU (n. 1988; București) este scriitoare de literatură fantastică și realistă (proză, dramă, poezie), critic literar și editor, fiind redactor-șef al revistei P(RO)EZIA și colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia unde conduce două rubrici, Arena culturală: cartea și filmul (în calitate de critic literar) și Lecturi potrivite / recomandate de Alexandra (în calitate de editor).

A publicat un volum liric, Demoni și demiurgi (Editura EIKON, 2017), poezie în volumele Orașele viitorului (Editura Pavcon, 2023), Generația O Mie de Semne (Casa de pariuri literare, 2022) și Tramvaiul Poeziei (Editura Paralela 45, 2019) și proză în antologiile Eroi fără voie (Ed. Millennium Books, 2015) și Centenarium StrING (Editura Tornada, 2018).

Are apariții de poezie, proză, studii critice, editoriale în publicațiile Apostrof, Argos, Echinox, eCreator.ro, EgoPHobia, Noise Poetry, O mie de semne, Parnas XXI, Postmodern, P(RO)EZIA, Puterea – Cotidian Național, Revista Online de SF&F Galaxia 42, Revista de povestiri, Revista de suspans, Select News, UtopIQa și pe platforma Queero. Amintim câteva lucrări semnificative: Păcatul (2013), Întâlnire cu un bărbat, un satir și un motan (2016), Gomes Leal – poet al Satanei sau al lui Hristos? (2016), A fi sau a nu fi scriitor… (2017), Ființele nopții din urmă (2017), Marea unire și cultura veșnicei influențe (2018), Henrik Ibsen – “Peer Gynt” (2019), Madona cu lacrimi de sânge (fragment, 2020), Simfonia ascunsă (fragment, 2021) sau Un vers ca o despărțire (2022). Poeme ale sale au fost traduse în limba spaniolă și limba engleză și publicate în Chile, Spania, Mexic și SUA.

În 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired – Concurs de idei, secțiunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contrabandă-n alb și negru