FRANZ

Am scris atât de mult despre tine, scriitorul meu preferat, încât devin pagina următoare, cea care-așteaptă să fie descoperită de consemnarea evenimentului și a bolii incurabile. Ai rătăcit din stațiune-n stațiune în căutarea unui aer mai bun și singura ta expirație a fost construirea de lumi în care absurdul se înălța ca un monument al celor căzuți. De aceea ai ales trapezul ca să scrii și să trăiești mereu pe înălțimi, în cumpănă, purtând răspunderea orelor tale. Ai știut să-mblânzești timpul, care, în cele din urmă, a făcut un pas în lateral.
Trăiești în toți cei ce doresc să stea la margine cu o așchie de lumină înfiptă-n deget.

▪︎▪︎▪︎

DORA

„Era înalt și slab, avea pielea închisă la culoare și făcea pași mari, astfel încât la început m-am gândit că trebuie să aibă sânge pe jumătate indian și că nu e european”.

Dora Diamant vorbind despre Kafka

Te-am însoțit când erai pe moarte și cereai să navighezi prin morfină, de parcă ai fi fost pasagerul ultimei corăbii cu pânze. Eu ți-am dăruit visul acela, dragă Franz. Împreună cu doctorul Klopstock, ne-am asigurat că nu te vei împiedica de moarte, ci te vei duce la ea cât mai vioi, hotărât, cu pași mari. Și în negura aia ai izbutit să corectezi șpalturile de la „Un artist al foamei”, povestea artistului muritor de foame, care vorbește și despre inapetența ta în ceea ce privește carnea, ca și despre viața ta față-n față cu literatura.
Deși timpul nostru s-a sfârșit, tot n-ai plecat. Și n-ai să pleci niciodată pentru că dragostea mea te păstrează în rama cuvintelor mele.

▪︎▪︎▪︎

ANNE

„Mă simt ca o pasăre cu aripile tăiate care se izbește de gratii, zbătându-se să iasă din colivie. Dă-mi drumul!, țipă un glas din lăuntrul meu”.

Jurnalul Annei Frank

Dragă Anne,
aveai doar 15 când erai la Bergen-Belsen, acele barăci unde, plină de păduchi și acoperită doar cu o pătură urâtă, împărțeai pâinea. Erai un schelet și continuai să faci rost de mâncare pentru cele mai slăbite. Încă zâmbeai când ai văzut că ochii surorii tale Margot au înghețat.
Ai ținut un jurnal, iar eu îți scriu ca să te-aduc înapoi, știind că ești prea departe și că-ți va fi greu să treci dealurile viselor. Îmi zâmbești peste moarte, fată frumoasă. Ia stiloul meu: șterge-mi urma și las-o în locul ei pe a ta!
Să nu ierți și să nu uiți închisoarea și moartea! Fiecare dintre noi are câte un mic Hitler ce i se perindă prin conștiință.

▪︎▪︎▪︎

DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE

Mâna ținea strâns valiza de carton. Baticul de pe cap a zburat la urcarea în tren, dar ea nu s-a mai uitat în urmă. Își părăsea Budapesta iubită purtând, cusută pe piept, steaua lui David.

▪︎▪︎▪︎

COLECȚIONARUL DE GREIERI

Poetul a supraviețuit mai multor războaie și exterminări, a străbătut călare câmpiile nesfârșite ale foametei și a băut din apa râurilor pe unde curgea trădarea. A scris pe hârtii pătate, pe tăblițe și pe carton. A făcut însemnări despre întreaga lume, aceea pe care ochii lui nu-ndrăzneau s-o privească. Dar greierii au fost de-ajuns pentru a-l scoate din insomnie. I-a strâns la un loc și le-a făcut un mic paradis din ramuri și frunze fragede într-o cutie în care mai înainte păstra dragostea. Greierii, fără a avea vreun motiv anume de a-și marca teritoriul, au tăcut.
__________________________________________

Lilian ELPHICK (Santiago, Chile) este licențiată în literatură de la Universitatea din Chile; director de ateliere literare din 1990 și editor general al revistei digitale „Brevilla”, dedicată minificțiunii, specie cunoscută în literatura română sub numele de tabletă. Timp de doisprezece ani a fost redactor al portalului „Letras de Chile”.
A publicat trei cărți de povestiri și opt de minificțiune, printre care se numără Bellas de sangre contraria/ Frumoasele cu sânge opus (Chile, 2009), care a obținut Premiul pentru cele mai bune opere literare din partea Ministerului Culturii, Artelor și Patrimoniului, Santiago de Chile, în 2010; El crujido de la seda/ Foșnetul mătăsii (Spania, 2016); Capilar/ Capilar (Chile, 2018), carte selectată de Programul de achiziții de carte al Ministerului Culturii, Artelor și Patrimoniului, Chile, 2019, și Fuera de tiempo/ În afara timpului (ediție pe hârtie: Eutôpia Ediciones, Chile, 2022; ediție digitală: BGR, Spania, 2022, pe Amazon Kindle).
Textele sale sunt incluse într-o sută de antologii și au fost traduse în maghiară, portugheză, franceză și italiană, iar acum – și în română.

Traducere și prezentare: Costel DREJOI