cherry
deschid geamul îmi imaginez că sunt lana del rey și-mi aprind o țigară
mă uit la tipul tatuat din apartamentul blocului din fața mea
mi-aduce aminte de ce-mi plăceau la 19 ani cărțile clișeice cu băiatul rău și fata bună
ironia sorții sunt atât de rea încât am înnegrit câțiva ochi au primit ce meritau
trecând peste cu scobitoarea încă în gură prefăcându-mă că înghit un fum
sinuciderea realului patrick verona m-a tulburat mai mult decât imaginea morții mele în oglindă
de ce de ce de ce
nu se poate răspunde când suntem în viață darămite când suntem în moarte
sunt un heath ledger
im so sexy
dar doar când îmi culc moartea în coconul de păianjen
despre tata
oamenii o să zică că a fost fie un bețiv fie un domn
genul de persoană care ajuta pe oricine la nevoie și dă câte un pește dulcicol din lada frigorifică
se ducea cu drujba prin sat și tăia lemne acum taie bețe că e ilegal să tai copaci
deseori stă singur la magazin și bea bere tuborck mă gândesc că e în depresie
ratează și mesele în familie eu mănânc cu mama și sora mea cu el
l-am văzut pe casetele de la nuntă nu prea zâmbea stătea de pază la propria-i petrecere să nu-i fure rudele carnea de vită
chiar el povestise cum se lovise de carnea atârnată într-un pom când plecase să se ușureze
are rău de sânge și spital
e leneș în marea majoritate a timpului și îi place să facă calcule la matematică
nu degeaba e gestionar la magazinul de lângă casă
are și un prieten mai mare decât el cu un an vorbește cu el ce apucă și iarna stau de bârfă la o țuică fiartă
fața lui roșie mi-aduce aminte mereu de problemele lui cu inima
tensiuneea sistolică peste 20 de câteva ori
un coșmar care se va mai repeta
mă gândesc uneori să iau cursuri de prim ajutor
septembrie mormoloc
soarele pe care-l vezi tu e diferit față de soarele pe care-l vede un mort
nicio furnică și pahar de șampanie nu vor fi văzute de dumnezeul tău
ieri și mâine sunt diferite de azi prin filtrul ochiului stâng
mă zbat mai rău decât el
aș putea să mă renasc prematur
și doar ca mama să știe
și să hrănească alți bebeluși cu laptele pe care nu l-am mâncat niciodată
pământul e rotund nu plat doar așa putem săpa tunele la neoprire în pământ
și ajunge în altă parte pe glob
dă-mi un băț si așază-te în fața luminii
ca să-ți arăt pe hartă forma corpului tău
casa de singuratici
moș crăciunul tău e beat criță văd scris pe ecranul filmului singur acasă
și moș crăciunul meu e beat criță replic pe întuneric
stau destul de prost cu visarea
sînt poet de ocazie
pe fundal soft music pe pereți vopsea proaspătă
lumina palidă îmi mângâie blând fața
notele mele de întristare penetrează cutia de lapte
câinii mei au fost mereu cu mine
numai eu cu ei pe patul morții lor nu.
Despre autoare:
SIMONA FOANȚĂ
Născută în Craiova, 29 mai 2002, crescută în satul Verbicioara și reîntoarsă în Craiova pentru a-mi completa studiile liceale și universitare, am luat contact de data asta profund cu poezia. La liceu – prin profa de română. În mall – mă chema Cărtureștiul. În universitate, la bio viața mă chema să-i sug seva și să-mi dau duhul cu ea. M-am băgat ca o pisică cu capul și-ntr-o nouă activitate: drumurile de luni spre POT de la casa studenților din Craiova, proiect coordonat de poeta Ana Andrei.
APARIȚII LITERARE
REVISTE ȘI PLATFORME LITERARE
Golan, 2024; Planeta Babel, 2024; Note de subsol, 2023; Haimanale Literare, 2022.
ANTOLOGII
Conexiuni – 2024; PO(e)T-ii2 – 2024; Cardiopoemul Iubirii II – 2024.
CONCURSURI LITERARE
Premiul I la concursul organizat de Arta de Patru Dimineața ,,Un Soare Care A Uitat Să Mai Apună”, ediția 2023

Un gând despre “Poeme”