Autor: Proezia

Articole, Cronică

Nordam 2190: Sentient – lumea unde A.I.-ul nu e doar tehnologie, ci conștiință și conștiență

Am citit Nordam 2190: Sentient de Alina Voinea (editura Crux Publishing, 2025) în două zile și, deși e o carte SF, a venit ca o alinare (ca să se potrivească cu Alina). De ce zic asta? În prima zi, mi-era super rău. Atât de rău că nu puteam sta decât în pat. Și era în timpul Bookfest. Și nu puteam merge la târg. Și atunci … Continuă să citești Nordam 2190: Sentient – lumea unde A.I.-ul nu e doar tehnologie, ci conștiință și conștiență

Avatarul lui NecunoscutProezia3 comentarii
Articole, Interviu

Interviu cu Alina Voinea, autoarea seriei Nordam 2190

realizat de Alexandra Medaru Alina Voinea (n. 1977) a crescut între cărți, dorindu-și mereu să devină scriitoare, dar părinții săi au insistat că scrisul poate fi o preocupare pentru timpul liber, nu o meserie. De aceea, s-a îndreptat spre arhitectură, pe care a părăsit-o mai târziu. A lucrat ca profesoară de engleză la o grădiniță, apoi ca manager de vânzări și mai târziu, la o … Continuă să citești Interviu cu Alina Voinea, autoarea seriei Nordam 2190

Avatarul lui NecunoscutProezia2 comentarii
Poezie, Traduceri

Poeme

Traducere de: Ileana Pascu Editare: Alexandra Medaru HOTEL ACAPULCO Mâinile mele, subțiri, au continuat să tasteze versuri, transformând fiecare zvon despre morți în hârtie care nu a lăsat testament, uitând să trateze ceea ce toată lumea numește o afacere normală a fiecărei ființe umane: birou, casă, familie, idealul, pe scurt, al unei vieți obișnuite. După ce am abandonat, în 2026, orice apărare a unui contract … Continuă să citești Poeme

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Proză

Obsesia

– Aveam zece ani când i-am auzit numele pentru prima dată. Abia mă pot mișca pe scaunul de plastic dur. Încheieturile mâinilor îmi sunt legate cu cătușe de un lanț metalic fixat în mijlocul mesei ceea ce îmi limitează drastic mobilitatea. Ofițerul de poliție îmi observă disconfortul fără a schița însă vreun gest. Este nerăbdător să afle odată ce s-a întâmplat și vizibil iritat de … Continuă să citești Obsesia

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Proză

Tanti Aglaia

Inundat de razele soarelui, centrul se transformase într-un ocean nemilos, în care ființele se topeau. În respirația lor se simțea teama, condusă de nervozitate. Caldarâmul încins primea trupurile. Cuvintele se împrăștiau alergate de emoție. Autobuzele își deviaseră traseele astfel încât și-n zonele periferice să poată ajunge tot omul. Să se bucure cu toții de eclipsa anunțată. Pe Tanti Aglaia înghesuiala nu o stingherea, o făcea … Continuă să citești Tanti Aglaia

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Poezie

Poeme

Rădăcini Există ceva atât de trist și de singuratic atunci când îmi bate inima. Mușuroaiele de sticlă de pe gresia din baie. Pulsul furnicilor care reușesc să facă o gaură suficient de mare și  să mi se strecoare printre oase. Mi-am topit cafea diluată și urme de ruj în vene. Mi-am dorit mereu să am pielea curată, să nu am scris destinul nimănui pe piele … Continuă să citești Poeme

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Poezie

Poezii

îmi place să te aud cum respiri când stăm cu capul pe perna ta. dar nu, nu respirația în sine ți-o aud, ci felul în care ți se mișcă milimetric corpul, ca sunetul ce ți-l provoacă genele–adâncite–n întunecime în momentul în care clipești, știi? ceva de genul, ca sunetul de o frecvență sub-sonică pe care-l fac sprâncenele tale când se încruntă–n somnul lor obositor de … Continuă să citești Poezii

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Proză

Prizonier visării

Se simțea în mijlocul fetelor ca într-un ciclon. Îl asaltau cuvintele lor frivole, gândite parcă să-l provoace emoțional. După lunga călătorie din Oltenia până pe litoral, oboseala îl ajungea din urmă. Cu toate acestea, nu putea lăsa stindardul jos ‑ era singurul bărbat din grup. Câștigaseră împreună o competiție de vânzări, iar premiul era un sejur la mare. Veniseră dintr-o zonă colinară, înconjurată de munți, … Continuă să citești Prizonier visării

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Proză

Regӑsirea

publicat în volumul „Povești cu Dichis” apărut în 2019 la Editura Cutiuța cu povești Ghinea Valentina Mihaela Mȃnuța fetiței se ȋncolӑcise ȋn jurul degetului arӑtӑtor al tatӑlui. „Oare ce de nu o ducea mӑmica la grӑdinițӑ azi?! …așa, ca de obicei?” Picioarele ȋi mergeau, parcӑ, de la sine, iar privirea ȋi atȃrna tot ȋnspre ȋnapoi, ca și cum ar fi cӑutat ceva de care sӑ … Continuă să citești Regӑsirea

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Poezie

Poeme

Nu mai vreau nu mai vreau tăcerea lipită de ochi strânsă în pumn rămasă în gât nu mai vreau anii făcuți bucățele între pereții de frig și de foame nu mai pot mânca forme scorțoase și să aplaud legi ce-mi spânzurau cuvântul poate că timpul a avut un gol trecând foarte repede unii sunt numai trupuri alții au rămas  fără cap mulți se închină la … Continuă să citești Poeme

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu