Poeme

Bagaj genetic Ereditar trăiesc patima mamei mele, când spăla uniforme albastre înghesuindu-și în gingii durerile născute de neascultare. În vremurile acestui acum, golesc vinuri spumante din pahare asemeni unor balerine de porțelan, pe care peștii de sticlă le sorb din priviri cu branhiile închise. eșuați pe mileuri, visând la mări. Învârt un inel din cuie în podul palmei prefăcându-mă că înțeleg ce rostește el, trăgând … Continuă să citești Poeme