Nu voiam să-mi ridic ochii spre privirea ei. Nu din remușcare sau rușine, nu greșisem cu nimic, din frică. Știam că urma să-i văd fața furioasă și privirea fixă, mă îngrozea chipul ei schimonosit de sentimente prea complicate pentru experiența unui copil. Nu greșisem cu nimic, pur și simplu existam în armonie cu vârsta mea și firea curioasă a celor ce abia descoperă lumea. Știam … Continuă să citești Un gând stricat