S-AR PUTEA

S-ar putea ca suspinul pietrelor 

să nu existe, deşi eu

l-am auzit adeseori.

s-ar putea ca rădăcinile stelelor

să nu fi existat niciodată,

deşi eu le-am văzut de atâtea ori.

s-ar putea să nu vedem

nicio limbă de clopot

sub cupola catedralei de azur,

deşi eu i-am simţit adeseori vibraţia.

nimeni nu crede că zidurile vorbesc,

deşi eu le-am auzit de mai multe ori

conversând.

ce poate fi mai fragil

decât un fir de iarbă?

şi totuşi eu l-am văzut cum străpunge

betonul.

nu trebuie neapărat să vezi şi să auzi

ca să poţi extrage rădăcina pătrată

din numărul care exprimă esenţa

existenţei Dumnezeirii.

               REFUGIU

Când arborii din gânduri se usucă,

balta cu nuferi din suflet seacă,

orizontul ți se topește în ceașca de cafea

și nu te mai încape nicio poveste,

te întorci în satul natal

să te înfrupți din tainul cu amintiri,

de pe vremea când țineai lumea pe umeri,

tânjind nemărginirea,

te întorci

să te mai înnebunească o dată

miresmele din livada copilăriei,

tărâm al tuturor făgăduințelor,

să te vegheze nesomnul pietrelor

din prispa casei părintești,

să aduni culorile fiecărei clipe,

să te îndulceşti cu veninul primului eșec,

să asculți pe străbunii de sub glie

la ora când îți împărtășesc

din înțelepciunea lor,

să umpli gropile din cer

cu cenușa dorurilor arse,

să lași fiecare stea

să te povestească universului,

apoi să le culegi cu mâna

una câte una…

     INIMĂ

Inimă, tu,

miracol şi magie,

paznic non–stop la cea mai primejdioasă

frontieră,

fereastră deschisă spre infinitul uitării,

hieroglifă a textului vrăjit,

înstelat şi visat,

deltă  a fluviului misterios al vieţii,

curgând spre nordul năzuinţei,

străjuit de două maluri,

unul, al suspinului,

şi altul, al sublimului.

inimă roşie, albastră şi violetă,

de unde ai atâta anduranţă?

de unde, atâta tenacitate

de a fi numai mişcare

până la definitiva

înserare?

Despre autor:

MERTICARU, Mihai  (20 iunie 1938, Rediu, judeţul Neamţ), poet, eseist, gazetar și cronicar literar. Absolvent al Facultǎţii de Filologie a Universitǎţii “Al. I. Cuza” din Iaşi (1960-1965). A fost redactor la ziarul Ceahlăul din Piatra-Neamț (1968-1974), titularizându-se apoi în învățământ la Școala Gimnazială Nr.5 din Piatra-Neamț, unde va funcționa, ca profesor de limba și literatura română, gradul l, până în anul 2000. Membru în colegiile unor reviste literare și membru de onoare în revista Destine literare-Montreal. Colaboreazǎ la diverse reviste literare din ţarǎ şi din strǎinǎtate. Este inclus în peste 50 de antologii și dicționare literare. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost tradus în limbile engleză, germană, franceză, spaniolă și italiană. Și-a pus semnătura pe 26 volume de versuri.