Woman in STEM Calculam eronat distanța dintre mine și eu; Mă limitam la raportul dintre lacrimi și timp, Ignorând alte variabile, forța de distanțare și concentrația, Care erau invers proporționale. așa am ajuns să cred că eu și cu mine ne suprapunem perfect, când, de fapt, într-un sistem cartezian, coordonatele noastre nici nu făceau parte din aceeași mulțime. Cadre spațio-temporale neidentificate 1 Strada delirului se … Continuă să citești Poezii
sens referenţialitate viaţă “jocul cu mărgelele de sticlă” non-referenţialitate vid * sorb vinul lui Omar Khayyam, nectar si ambrozie, esenţe în doze mici * îmi fac veşminte din impersonalul “se” şi ies cu ele în lume * mă trage de mânecă Realitatea umblu mereu cu bagajele făcute sunt gata îmbrăcată de plecare am provizii pregătite pentru veşnicie Despre autoare: Monica Mitea M-am născut în anul … Continuă să citești Poeme
Eterniada Când Timpul era copil, începuse primele măsurători în joacă. Stabilise distanța dintre merii de la poartă, zborul mingii băiatului tânăr până la bărbatul îndrăgostit. Mai târziu învățase să cântărească ura, să calculeze iubirea cu porția și să împartă vrajba în doze mici, împrăștiate constant în lume. Gonea dușmănos peste munți și peste coastele mele ce scrâșneau neputincioase a tinerețe trecută și a iubiri netrăite. … Continuă să citești Poeme
BEȚIA Dacă prima ta beție Ar fi fost beția cuvintelor Sau a luminii, Dacă un spirit de veselie Ți-ar fi răpit mințile, Harta apartamentului Și a minții copiilor tăi Ar fi arătat altfel. Baricadele nu ar fi fost ridicate, Între inimi, camere și lumi, Amintirile ar fi scăpat Fără să fie vandalizate, Ferestrele sufletului nu ar fi fost atacate Cu pietre, Fotografiile nu ar fi … Continuă să citești Poeme
Şah-mat în culori De ce mă laşi pradă in ghearele vieţii când regele a abandonat tabla de şah iar regina nu cunoaşte mutările pionilor, patru turnuri şi caii se revoltă şah mat între răsărit şi apus, se deschid cerurile plângerilor peste lumea mea sfărâmată vrea să se nască un nou orizont, dar s-a ridicat ceaţa în felinare şi viitorul se face scrum vise alb – … Continuă să citești Poezii
Firul crud Când mă cerți, mă împungi;nu mă ierți pentru cuvintelecare curg din mine,fără riglă sau compas;le răstorni șiîncerci să le așeziîn unghiuri mai bune. Nu înțelegi că vorbele vindin mine cum se scurgepresiunea spre centrulnervos. Tensiunea limbiicontractă fibraîncăpățânatăsă țină firul crudcare îmi leagă pielea. Fierul pe limbă Fierul roșumușcă cu urlet scurtfibra mușchilor. Arsura fuge mereu în cap,unde răscolește în vatra cuvintelor nerostibileși hăituiește … Continuă să citești Poeme
ANTI-PROMISIUNEA DE A IUBI Anti-poet, victimă a anti-poeziei mele, tot ce aș putea face e să-ți dedic o anti-promisiune de iubire, anti-promisiunea mea de iubire ar avea trăsăturile unei sinestezii, duritatea stalinistă a oțelului și moliciunea culorii, finețea prieteniei și consistența iubirii, ochii tăi albi mă transformă într-un cinic hidrofob, și nu există doctor pentru furie, iubirea mea. O anti-promisiune de iubire de citit în … Continuă să citești Poeme
Trei femei (inspirat de sculptura Trois femmes, Catedrala din Troyes, Franța) Bunica a născut-o pe mama, mama m-a născut pe mine, am crezut mereu că eu te voi naște pe tine și că nimic nu va rupe firul venirii pe lume a unei alte femei în familia noastră. Eu am rupt firul, tu ai rupt firul, ne-am cusut inimile cu zdrențele unui vis destrămat, ne-am înțepat … Continuă să citești Poezii
Nevroza e o moștenire nu mai pot mânca rom. mi se face greață de la miros, deși toți zic că e de la stomac. e de la stomacul ăla vechi, care tremura când bunicul își dădea jos tricoul alb cu găurele și zicea că-i cald, dar eu simțeam gerul cum îmi învinețea amintirea. zicea și că-s frumoasă. doar în șoaptă, doar când eram singuri. m-a … Continuă să citești Poeme
A strecurării M-am strecurat la tine sub limbă vizitând, ca un vinovat ce mă aflu, locul în care m-am adăpostit prima dată. Când eram copil, mă puneam pe spate și ridicam plapuma cu picoarele imaginându-mă într-o burtă de balenă precum Gepetto, sau, alteori, în burta mamei pe care, apropos, mereu mi-o închipuiam având bolta matlasată. Se spune că sub limbă trebuie strecurat tot ce vrem … Continuă să citești Poezie
P(RO)EZIA 