din volumul POEZII – ed. Artes, Iași, 2015 Eu plec Bună seara tată, am să îți mărturisesc că m-am gândit la ce am discutat noi mai demult… Și am decis să plec. Să te las să îți trăiești bătrânețea în liniște Însă… nu îți spun unde plec. Știu că te dezamăgesc după cum te uiți la mine deoarece nu îți spun unde plec. Ceasul bate … Continuă să citești Poeme
țipă o lalea de mai privești și țipă acea lalea într-o aparență destoinică în lumini de mai în acest război pierdut de soare în umbră de-nserat în aprigele priviri înfloritoare victorioase E mama Și poți în piele să porți așchii să mă ajute să zidesc un nou zid din zidurile multe ale străzilor tenebre unde oasele sunt ofrande, unde timpul e o așchie. Îmbrățișare Aș … Continuă să citești Poeme
Bagaj genetic Ereditar trăiesc patima mamei mele, când spăla uniforme albastre înghesuindu-și în gingii durerile născute de neascultare. În vremurile acestui acum, golesc vinuri spumante din pahare asemeni unor balerine de porțelan, pe care peștii de sticlă le sorb din priviri cu branhiile închise. eșuați pe mileuri, visând la mări. Învârt un inel din cuie în podul palmei prefăcându-mă că înțeleg ce rostește el, trăgând … Continuă să citești Poeme
Îngerii mei au aripi rupte Îngerii mei au aripi rupte, Dar nu de-un vânt prea crunt Ci de-atâta umbră strânsă în pumn, De-atâtea rugăciuni arse pe buze. Ei stau pe marginea patului, Și mă privesc cu ochii aceiași: Un albastru spălăcit de plâns. Uneori, când ploaia bate în geamuri, Îi aud cum vânează visele mele Pe coridoarele sufletului, Prinzându-le cu mâini ușoare Și le aduc … Continuă să citești Poeme
poți să vindeci chiar și o tentativă de violîntâmplată în casa uneia dintre cele mai bune prietenedar cum vindeci o poveste de iubire care a început bine și care s-a sfârșit caun război cu multe victime careti-a răpit somnulși linișteași tinerețea nu sunt decât suma traumelor mele carese adaugă la suma traumelor taleși nu pot să iertdar pot să vindec lumina din tine cuîntunericul din … Continuă să citești Pistolarul
I. noroc! bunica mea a muncit pentru pământul ăsta a făcut din el cârpe și le-a stors de lacrimi în noapte zidurile ude cu oase și marile ei iubiri s-au născut dintr-o fractură pe cord din sudura fumului și-a lemnelor vechi unde curgeau odată găleți și fluvii, între atrii și ventricule de bătrână, s-a făcut o miere neagră, de vanilie, și timpul a uns cusătura … Continuă să citești Poeme
moștenire sparg semințe, comentez de pe margine ca la tv-ul vechi din muzeul comunismului uite-așa a murit străbunicu’, apoi bunicu’, apoi unchiu’ – așa ne-au plecat toți bărbații. femei cu batic, copii atârnați de șoldurile lor lăsate hihi, uite plasă de muște din aia colorată la ușă îmi amintesc de sticla de cola și melodia cu banana, 2000 și puțin, încă nu plecase tata atunci … Continuă să citești Poeme
Molie fire de lumină încolțesc din lutul norilor grei depărtarea de îngeri m-apasă gladiola albă își adaugă necontenit cupe priponită într-un mare gol îmi cere mereu apă eu n-am să-i dau decât o băutură sărată și mă zbat la lumina amintirilor razele lor tăioase mi-au zdrențuit aripile și așa îmbâcsite și prăfuite ca o memorie nisipoasă care mai are puțin și te lasă cruzimea cruzimilor … Continuă să citești Poeme
În clepsidră Amiaza are uneori nisipul fin Săgetați de soare Pescăruși țipă mut peste urme Urme clare ducând înspre o mare Contorsionată-n durere Ea le refuză cu degete prelungi de spumă Împreunate în implorări lichide Nu vă mai vreau! E destul! Am deja atâtea abisuri zvârcolindu-se-n mine – găvanele ochilor castelanilor de nisip Nisip fin Pe el cu urmele lor căutându-mă Se închid porțile cetății … Continuă să citești Poeme
*** valuri sparg seara zâmbete se aleargă – ploile nopții *** umbre de clipe pier rătăcite-n zare – foarfeci de fulger *** indiferență – acul tăcerii în scoică brodează marea *** retrași în ghioc tatonează zefirul – amintirile *** cuneiforme portativ pe nisip ud- vechi fotografii *** cărări de suflet aduc lumina la masă – lampa e spartă *** spărturi de valuri strâng în … Continuă să citești Haiku
P(RO)EZIA 