i never felt beautiful enoughgood enoughașa că orice ai avea să îmi spui nu va întrece ce mi-am spus deja când stau singură mă gândesc la tot ce aș vrea să îți zic dar nu o facpentru că tu ești tot ce eu nu am fost vreodată când stau singură învârt pe degete o mie de scenariiprobabil de asta scriu poveștiprobabil de asta scriu romane … Continuă să citești doar scrisul mai salvează ceva
CERUL, CITRICĂ ARDOARE Mă uitam la nori ca la niște săruturi dulci ale primăverii albastre și calde pe care cerul, cu citrica lui ardoare, o lumina și inventa sonate pe ruine de mare, nisip și foc. Mâinile tale erau sunete line plutind. Încă nu știam să-ți scriu, nici să-mi scriu. Știam că ești tăcere, instinct, ceața buzelor tale mă popula și te inventa în sărutul … Continuă să citești Versuri
Alegorie De multe ori am încercat să mă sinucid. Această declarație furtivă de anonimat gelos a anonimatului gelos. Moartea voluntară este un recurs igienic pentru cei care nu caută o voce pentru numele lor. Este o consolare -acest lucru este evident- să știm că pentru atomii noștri să știm că pentru atomii noștri paralizia în care ne aflăm adesea este radical … Continuă să citești Alegorie și alte poezii
Păduri borealePe umeri, amintiri calde trezesc sfiala. PulsatilTivuri de cer, festoane, coagulează dorințe. FocPăgână e marea, te surpă, vis de bărbat. ÎnceputuriStrângerile de mână, cărări de suflet aprind. Amurgul zeilorAndante, adie ora, spulberă tăceri. VoluptateStucaturi de neant cheamă faldul găsirii. SinceritateInimi plecate spre înalt, cer velocitate. AtingeriFericirea scufundă căldura, îmbrățișat. InimaFluidizează o stea, e-n mintea mea visul. FragilitateBarăci de cer abandonate, căldura aurului în albie. … Continuă să citești Poeme într-un vers de Paula Bârsan din volumul în lucru, Ireductibil
gândește-te la sala de operațiedintre orizont și favorit undemiroase a metalul pe care l-a înghițitcâinele bunicilor maxși a lătrat în limbi robotice te mângâi pe ureche încet și o să fie binegândește-te că exsită oameni pe carevreau să îi ating mai mult și oameni pe carevreau să îi ating mai puțin.noi nu o să murim niciodatănoi comunicămprin vuietul metroului la curbe îmi pun masca și … Continuă să citești când e noapte și nu poți să dormi
Elogiu iubirii Te-aș descrie în cuvinte însă ochii tăi sunt prea profunzi ca mâzgălitul de peniță să poată-nchipui fidel. M-aș înfrupta din buzele tale de o mie de ori și de fiecare dată aș cere o porție la pachet pentru momentele de cruntă înfometare. Ne-am iubi pe fiecare petală de trandafir și din dragostea noastră s-ar naște zeci de buchete parfumate pe care apoi le-am … Continuă să citești Poeme
MAMA FĂRĂ ANOTIMP Te-am cunoscut când erai primăvară Și-n părul tău bălai aveai sclipiri de soare Atunci eu m-am îndrăgostit întâia oară De tine, mamă, în lume fără- asemănare. M-ai strâns la pieptul tău și zi și noapte Precum un scut, iubirea ta statornică m-a ocrotit Ai pus semnul egal ș-ai scris eternitate Chiar dacă vremea fremăta necontenit. Pe tâmple apoi vara ți-a așezat cunună … Continuă să citești Poeme
Tremur de aripi –Zborul de libeluleNu se mai vede. Tremble of wings –the dragonflies on the wayare not more seen. *Turtă în Ajun –Steaua de iarnă din cerCoboară în noi. A Star from the skyis descinding into us –Christmas eve flat bread. *Din ninsori calmeAș fi furat degetar –Fluviul zorilorVălurea ace pe noriCerneau pletele mamei. I would like to steala thimble for my mother,from the … Continuă să citești haiku& tanka
Nuntă în cer Când anii grei se-ndoaie eu nu preget Îmi țes din amintiri cunună-aleasă Și clipele-mi se fac inel de fum pe deget Încet suspin a timpului mireasă. Eternitatea îmi surâde într-o doară Într-un sicriu trecutul reînvie Nici îngerii nu trebuie să moară La ceas pribeag de sfântă nebunie. Stăpânul nemuririi-mi este mire Pe brațul lui adorm visând la viață O preacurată, dulce devenire … Continuă să citești Poeme
Valsul inimilor Sufletele ne-au dansat pe ritmuri de vânt Împreună pe ringul naturii Pe cel mai frumos cântec de pe Pământ În sincron cu frunzele-n mii de nuanțe. Pe portativul munților, răsună pure romanțe. Nu există compozitor mai desăvârșit Și versuri mai potrivite, Fără cuvinte omenești, cuvinte otrăvite. Iar lumea mea e atât de frumoasă Pentru că tu exiști în ea. Dar florile cele mai … Continuă să citești Poeme
P(RO)EZIA 