TRIBUL MEU Zi de zi se întind însă nu li-i de ajuns. Și decid să sară dar nu e suficient. Iar de fiecare dată când încearcă eșuează. Suntem puțini în trib. Aș spune aproape că tribul suntem doi sau trei și eu. ••• MOTIVELE SUCCESULUI Ce atâta zor, bătrâne? În lanțul ăsta nebun, întrebările sunt răspunsurile. Nu te uita la mine, sunt doar un fiu, … Continuă să citești Poeme
Ion C. Pena Anii mei Anii mei ca merele toamnei trec Cu dragostea, cu tristeţea, cu bucuria; Peste calendar, peste zile m-aplec Şi-mi plac colindele şi Sântamaria. Visez ades la biserica din copilărie, Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod; La bâlciuri o fată, o menajerie Şi eu evoluând, între ele, Irod. Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri şi uimire. Blândul Isus între … Continuă să citești Poeme
cuprinse de vânt-narcisele depășescspațiul ferestrei. *un cuc liniștitlângă un cuc neliniștit-bat oroligii. *o pană albăpurtată de val la mal-doar un pescăruș. *stoluri de cocori-și eu cucerit rămânla distanță de ei. *puf de păpădiiaterizând pe sol-schimbă culoarea. * iarbă și pene-proaspăt cosite zboarăspre necunoscut. * din cer cad pene-păsări ascunse de norinu le revendică. * un cuib părăsit-adăpostește prafulce cade pe el. * frunzele grele-așternut tomnaticamintind … Continuă să citești Haiku
COLECȚIONAR DE HIMERE Când mama mă smulse să mă cioplească dintr-o coastă a unei întâmplări memorabile, țipătul albastru al cerurilor a săgetat veacul, înțepenindu-se într-un tunet până ce s-a înăsprit teroarea întrebării în boțul acela de fericire disperată, în bucata de neodihnă vremelnicind prin codrii uimirilor, pentru ca să devin apoi un veșnic aspirant la gloria vidului din haos și la veșnicia dintre două … Continuă să citești Poeme
Dez-Amăgire Din cercul deschis al chinului amarPe aripi de revoltă, spini de proscriși apar.Se leagănă-n suspine, boltesc fără habarO arie de plânset cu zâmbet de hoinar. Norocul zace crâncen sub cerul plictisit,Cu norii post-vulcanici ce iar s-au umilit,Cu fagurii profetici mereu de neclintitSub straja mântuirii ce limpede-a grăit: – Noi vom lupta feeric cu mii de siluiri,Pământul luciferic va naște-nchipuiriDar crestele-nflorite ce leagăn-amintiriVor spumega în … Continuă să citești Poeme grupate sub titulatura Dante în exil.
O să vină roboții O să vină roboții să ne mănânce portocalele, O să vină roboții să ne plimbe copiii, O să vină roboții să ne citească rugăciuni înainte de a adormi, O să vină roboții să ne învețe limbi străine, O să vină roboții să ne schimbe bateriile de la ceas, O să vină roboții să ne vândă plasturi de lipit peste bătăturile de … Continuă să citești Poeme
☆ ☆ ☆ Ascultă-mă, a fost nevoiede-o jumătate de secol de vântca să pun laolaltăceea ce-țispun acum. ●○● ☆ ☆ ☆ E vorba despre-alegereadurerii.Din frica-mi de moarteam făcut o poveste fără sfârșit.Singura mea poveste de dragostela urma urmei. ●○● ☆ ☆ ☆ Mai adineauri am simțit pe obrazinima soaței mele.Inima soaței melee un coș în care dorm mâțele,un cuptor în care crescplăcintele.Inima soaței melee o … Continuă să citești Poeme
burete duminică eram întinsă în baltă și m-am ridicat în fund am cățărat păpuși pe zidul bisericii, m-am prefăcut. ploua peste capetele rele și am gustat din picături, cu gura deschisă către cer curg până în plămân se țes de pereții burții picături cu gust de gard cu gust de scrum Pantoful tatălui cuiva Ne-am îndesat prea mulți la piața 1 mai. Salate ude stau … Continuă să citești Poeme
#dezintegrala *Tristeţea e verde şi aspră. Vine de nicăieri, creşte înainte să-ţi dai seama că e acolo şi pleacă abia când vrea.Sau când se plictiseşte.Tristețea e aspră, dar totuşi fluidă. Nu-ţi intră pe sub piele, te înțeapă răutăcios.Tristeţea şi cu mine ne privim în ochi. Ea a venit.Mie nu-mi era dor. Gardul subţire, uşor de trecut.Verde, mult verde dens şi opac. Lumina nu-i aici, e-n … Continuă să citești Poeme
DESTIN CU CÂNTEC E simplu, prea simplu: Când s-a scris cântecul nostru, cei ce l-au scris n-au ştiut să-l cânte şi a rămas în aer până la primul vânt de poluare prozaic-păcătoasă… Când s-a scris cântecul nostru, cei care l-au scris n-au ştiut că va veni clipa când ceasuri bolnave vor bate-ntr-o poartă încuiată de blesteme şi păcate… E simplu, prea simplu: Când s-a scris … Continuă să citești Poeme
P(RO)EZIA 