Dimineața venise repede, ca și cum după o lungă noapte plină de vise, s-ar fi dezvelit obeliscul lumii traversate de incertitudini. Ca meteorolog, eram preocupat de evoluția vremii și îngândurat de ploile ce se anunțau. Acestea puteau să-mi facă dificilă întoarcerea la stația meteo din munte. Prea grăbit să văd micile bucurii ale vieții, mi-am pregătit automobilul și-am hotărât să-i fac plinul cu benzină.În stația … Continuă să citești Timpul ca o perfuzie
Rămăsese ultima. În fața ei, câțiva moși mustăcioși, îmbrăcați la costum, și o doamnă ofuscată și plictisită, șușoteau între ei. Managerul de proiect stătea la distanță și scrola bezmetic pe ecranul tabletei, căutând-i, probabil, numele rătăcit în listă. Sala imensă părea că vrea s-o înghită. Luminile erau reduse, ia răcoarea încăperii și ostilitatea membrilor juriului îi dădeau fiori. — Gata? Suntem gata? Hai odată! strigă … Continuă să citești Laleaua neagră
Au plecat odată cu soarele. Dintre nori, i-a urmărit tot drumul. N-au luat prea multe cu ei, deși n-au lăsat nimic în urmă. Fericirea lor înseamnă altceva. Nu le trebuie lucruri. El credea că nu va fi o zi prea frumoasă. Emoțiile îl copleșeau și se gândea că sigur o să o supere de data asta. O mai supărase și zilele trecute. Și ea avea … Continuă să citești Liniștea
Omul prăbușit în patul îngust din camera ce ținea loc de bucătărie de vară respira dispneic. În spațiul delimitat de masă și fereastră se simțea mirosul apăsător de alcool în care zăcea trupul său. În jur erau sticle goale și un sac cu pâine râncedă. Bărbatul matur, cu vârsta în jurul a cincizeci de ani, dormea. Patul era mic în comparație cu statura sa. Lumina … Continuă să citești Sfârșitul unui om simplu
Când a ajuns pe strada cu pricina, așa cum îi spusese Rodica, mătușă-sa, se înserase de-a binelea. Intrase chiar în panică, nu pentru că era într-un loc necunoscut, mai fusese prin satele patriei, dar cum să intri în casa unui om pe care nu l-ai văzut niciodată în carne și oase și care nici măcar nu știe de existența ta, spre deosebire de tine care … Continuă să citești Casa de la numărul 108
Astăzi puteți citi în premieră un fragment de roman din Marginea lumii de Mircea M. Țara (parte din seria Baladele Nlithiei), care va fi lansat de editura Crux Publishing în luna decembrie. Romanul se află la precomandă pe site-ul editurii. Lumina răsfrântă în dalele din metal îi ghidă printr-un labirint complicat de încăperi spre o sală din inima clădirii. Ecoul pașilor lor, al zalelor metalice, … Continuă să citești Marginea lumii (fragment de roman)
Observ din sclipirea pe care-o ai în ochi că mă judeci aspru pentru ceea ce sunt… sau, mai exact, pentru ceea ce aleg să fiu: un hedonist suprem, lipsit de griji, de responsabilități, de limitele așa-zis morale pe care majoritatea oamenilor și le impun, pentru că nu-mi pasă de ideea de Bine și Rău. Există totuși, în absența acestor noțiuni infantile, ceea ce numim Haos … Continuă să citești Confesiunile domnului Freejoy (fragment de roman)
Se apropia Crăciunul, deși vremea mohorâtă și ploioasă aducea mai mult a toamnă târzie, iar puținii oameni care se încumetaseră să iasă se buluceau prin magazine mai mult ca să nu se ude. Decorațiunile, luminițele și ornamentele care împodobeau piața arătau ciudat, de parcă nu fuseseră agățate la vremea lor. Cu toate astea, Tomas continua să cânte la chitară pentru pavelele umede și băncile … Continuă să citești Jucăria
Mi-am privit mâinile care îmi tremurau incontrolabil. Sângele de un roşu cărămiziu era singurul lucru pe care îl vedeam. Mi-am strâns degetele în pumni până când mi-am simţit unghiile intrându-mi în carne. Lacrimile continuau să îmi curgă pe obraji. Nu am încercat să le şterg. Dacă Anetta avea dreptate şi chiar venise pentru cei ca mine, eram ca şi moartă. Era doar o noţiune de … Continuă să citești Fragment ,,Scris în stele” – roman în lucru
În sfârșit, fuioarele întunecate se retrăgeau în pământ, învinse de picăturile de lumină colorată ce începuseră să cearnă din cer. Dincolo de palisade și de coroanele înalte ale pomilor, păsările brăzdau crepusculul pe care luminarea și negura își făureau țesăturile lor complicate, sporind sau diminuând, după caz, vizibilitatea.Urza tocmai pășise în cercul pe care vânătorii îl făcuseră anume pentru el în curtea Grumzului. Trase aer … Continuă să citești În cercul fiarei: Puțină speranță (fragment de roman)
P(RO)EZIA 