A trecut cel puțin un an de când mă gândesc să pun bazele unei reviste literare care să promoveze literatura autohtonă clasică și contemporană. Și iată că a sosit momentul în care are loc lansarea primului număr al revistei P(RO)EZIA care își propune să promoveze atât autori consacrați, cât și scriitori aflați la început de drum atâta vreme cât literatura lor este una de calitate, căci unul dintre principiile de bază ale publicației este să promoveze calitatea în detrimentul cantității. De aceea, mă aștept ca de la un număr la altul sumarul să conțină titluri puține, dar însemnate pentru cei care vor urmări activitatea publicației.

Revista P(RO)EZIA nu este despre cei mulți, ci despre cei puțini, deoarece îmi propun să difuzez texte din orice gen literar și din orice specie tematică, atâta vreme cât acestea întrunesc condițiile de publicare setate la un standard înalt. În poezie urmăresc lirismul, dar și amprenta modernistă ori postmodernistă. În proză caut povești care să suscite prin acțiune, personaje, dialoguri, atmosferă ș.a.m.d. Iar acestora se adaugă articole apropiate domeniului literar care să atragă prin noutatea ori raritatea temelor abordate.

Nu intenționez să scriu un manifest al revistei, așa cum au făcut alte publicații de-a lungul timpului întrucât găsesc că a arunca cuvinte mari la un început de drum poate fi periculos. Mai degrabă, scriu despre năzuințele acestui proiect în legătură cu care îmi puneam întrebări în urmă cu câteva ore, cu toate că aveam pregătite materialele pentru primul număr, întrebări care probabil macină orice om care speră să realizeze ceva prin acțiunile sale. Între timp, mi-am căpătat răspunsurile printr-un mesaj venit de la unul dintre autorii publicați în primul număr. Și atunci am știut de ce există P(RO)EZIA: pentru a susține pe cei care au talent și pentru a arăta publicului literatura consacrată de calitate. Pentru că dacă e ceva ce am învățat de-a lungul timpului e că singur poți ajunge până la munte, dar e nevoie de mai mulți pentru a-l muta din loc.

Pe curând!

Despre autoare:

Alexandra Medaru (n. 1988; București) este scriitoare de literatură fantastică și realistă (proză, dramă, poezie), critic literar și editor, fiind colaborator permanent al e-revistei EgoPHobia unde conduce două rubrici, Arena culturală: cartea și filmul (în calitate de critic literar) și Lecturi potrivite / recomandate de Alexandra (în calitate de editor).

A publicat un volum liric, Demoni și demiurgi (Editura EIKON, 2017), poezie în volumul Tramvaiul Poeziei (Editura Paralela 45, 2019) și proză în antologiile Eroi fără voie (Ed. Millennium Books, 2015) și Centenarium StrING (Editura Tornada, 2018).

Are apariții de poezie, proză, studii critice, editoriale în publicațiile Apostrof, EgoPHobia, Echinox, O mie de semne, Revista Online de SF&F Galaxia 42, Revista de suspans, Revista de povestiri, Argos, eCreator.ro, Parnas XXI, Postmodern, Puterea – Cotidian Național, Select News și pe platforma Queero. Amintim câteva lucrări semnificative: Păcatul (2013), Întâlnire cu un bărbat, un satir și un motan (2016), Gomes Leal – poet al Satanei sau al lui Hristos? (2016), A fi sau a nu fi scriitor… (2017), Ființele nopții din urmă (2017), Marea unire și cultura veșnicei influențe (2018) sau Henrik Ibsen – “Peer Gynt” (2019).

În 2014 i s-a acordat Premiul al II-lea la Inspired – Concurs de idei, secțiunea Dramaturgie, pentru lucrarea Contrabandă-n alb și negru.

Blog personal: www.taramuridenicaieri.ro.