Poeme

Cristian Ovidiu Dinică

înțelepții

ei știu fiecare bancă din cimitir
respirația anotimpurilor
stropii de lumină
cunosc și orele de întâlnire
cu fanfara militară
ce se lasă privită și nu întârzie
să cânte
sub cerul liber
de la distanță o ascultă și pun verdicte
precum zeii, ei zămisliți din tăcere nu fac insolație
jocul lor preferat
este de-a toamna
îi acoperă cu frunze noi
și mai ales nu uită cuvintele
anotimpului în care au fost binecuvântați

Magazinul de poezie 

incompatibilă povară sfârșitul de săptămână
când vin mușterii să-și răcorească privirea
pe rafturi tapetate cu poeme,
poezia, o nimfă expusă în imagini virtuale
atrage trupuri tinere ce simt iubirea,
inima ca o cerere în alb
fură pașii,
ghidul completează rebus
numără din plictiseală clienții
ce nu-i zâmbesc și le dorește binele
îi trimite la dracu,
lămpi obosite clipesc și așteaptă ora închiderii
când vor stăpânii tăcerea și-și vor face de cap
vor arunca umbre pe pereți,
asaltul tăcut sparge timpul
sugrumă cuvintele,
singurătatea se spânzură în sufletele goale
de odgoane atârnă zăpada,
ninge și iarna se întinde ca o răsuflare bolnavă
peste rafturi și tăcere.

Autobuzul  80

zi cu răutăți,
suspine, pinteni navetiști,
aglomerație, transpirație
verbe, gesticulări sub pirostiile cu foc
ale soarelui sălbatic,
așteptarea devine haos,
vreme ucisă cu incandescența
lacrimilor de mamă,
invective ce stăpânesc cetăți
toate într-o stație de transport în comun,
nervii bordurați nasc neliniște
aruncă în aer orizontul galben,
furturi partizane,
abjecții curajoase
trec strada cu eleganță,
mulțimea cenușie cucerește trotuarul
se întinde să prindă cuvintele
ce devin pradă copacilor
se coc și cad răbdătoare
într-o gramatică arhaică
ucisă și ea,
nuditatea acidă cojește pereții,
agresiunea verbală ocupă tencuiala parterului,
frica electrifică mulțimea revoltată de întârziere,
ca într-o câmpie ocupată cu migratori
se măsoară timpul cu prioritatea
unui abces dentar devenit cangrenă,
ogarul puturos, prăfuit, rupt în burduf
și mirosind a rugină umedă
traversat de decenii râncede sosește,
stația revine la mărime normală,
șirul uman, convergent, freamătă
ia cu asalt mașina,
geamurile plesnesc,
soarele respiră prin toți porii
provincia este salvată,
– avansați, avansați
mai sunt locuri în față.
ca un ciorchine ce-și trage boabele cu el
autobuzul pleacă.
avansați!

Ce-i cu tine? 

lași atâtea idei în urma ta
încât cuvintele pot pedepsi
un cartier de caractere hoinare
dar rămâne timp să dai cuvântul
batalionului de pătimași
ce scriu zilnic
poezie contemporană,
în timp ce iubești filozofia antică
aerisești camera
scoți obsesiile la mezat,
strângi răbdător mărunțiș în urma dricului
din care se aruncă săgeți
câteodată te nimeresc,
cum însă nu vreau să mori de tânăr
nu-ți rămâne decât să schimbi orele
odată cu solstițiile.

Despre autor:

Ovidiu Cristian Dinică (n. 1963) este absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova (1987). A debutat în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie.

Volume de autor:

– „Roșu Alternativ”, 2012;

– „Amintirile toamnei”, 2014;

– „Vitrina cu Vise”, 2018;

– „Nevoia de a fi Blând”, 2019.

Alte apariții editoriale: Antologia Societății Culturale Anton Pann, Antologia Asociației Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice, Galați, Antologia Editurii Singur, Antologia Poeților Vâlceni, Cultura Vâlceană, Povestea Vorbei, Nomen Artis, Boema, Oglinda Literară, Semnal, Negru pe Alb, Cronos, Convorbiri Literare, România Literară, Rotonda Valaha, Sintagme Literare, Cervantes, Oltart, Luceafărul din Vale, Povestea Vorbei, Taifas Literar.

Este prezent online în publicația electronică „Ecreator”, a poetului Ovidiu Roșianu, dar și pe „Cronopedia”, „Negru pe Alb”, „Însemne Culturale”, „Noduri și Semene”, „Agonia” și „Poeții Noștri”.

Este membru al „Ligii Scriitorilor din România” și al Societății Culturale „Anton Pann”. Din 2019 a devenit membru UZPR.

De asemenea, este cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.

Un gând despre “Poeme

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s