Emil Pop

Când se topesc ghețarii
Groaznice bubuituri însoțesc căderea albă, sticloasă
Plutesc pete albe peste inima mea
Aducând durere înghețată și lacrimi umede
Așa e când pornesc zăpoarele
Ești rănit și deodată umbre roșii coboară prin tăcerile ursului polar
Te ridici și mergi către ea
Când se topesc ghețarii îi întinzi mâna
Și dragostea ta e vulcan de Islanda
Lavă purpurie și zăpadă lichidă
Se scurg din mâinile prinse împreună
Colo departe o vulpe argintie
Atât de singură
Ne privește
Cum înotăm în apa unei copci
Un plescăit sună cu inflexiuni stranii de clopot
E un pește înfrigurat
Care a sărit din apă
Și s-a reîntors în lumea sa

Despre autor:

Emil Pop (n. 1953) este absolvent al Facultății de jurnalism-sociologie-filozofie din cadrul Universității particulare „Avram Iancu” din Cluj-Napoca (promoția 1997) și licențiat în filosofie și antropologie la Facultatea de istorie și filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1998). A debutat în jurnalism în anul 1991, scriind în mod sporadic articole cu subiecte sociale la ziarul „Mesagerul Transilvan” din Cluj-Napoca. După terminarea facultății a colaborat cu diferite publicații, scriind diverse articole, la ziarele „Făclia”, „Monitorul de Cluj” și „Transilvania Reporter”. Urmând o mai veche pasiune și dorință, în anul 2018 s-a înscris la Cenaclul literar-artistic al cadrelor didactice „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, unde a învățat arta poeziei și și-a perfecționat deprinderile pentru a scrie proză. Începând cu toamna anului 2019 a publicat poezie și proză în mediul virtual, pe mai multe rețele sociale. A scris cu predilecție poezie de dragoste și scurtă proză umoristică. A debutat cu proză scurtă în anul 2020 fiind cuprins în antologia „Ecoul singurătății” de la editura „Ecou Transilvan” din Cluj-Napoca.