Adina Dumitrache
Cea mai rapidă pasăre din lume
Gândul meu zboară spre tine
repede
repede
repede
atât de repede încât penele se desprind una câte una
apoi restul le urmează într-un exod brusc
lăsând scheletul dezgolit în arșița soarelui
atât de repede încât oasele se desprind unul câte unul
până când rămân numai ochii și ciocul
numai ei cunosc direcția dorului
atât de repede încât la tine ajunge doar ciocul
care bate slab la ușa ta
dar tu nu răspunzi crezând că e doar vântul
ciocul nu mai are putere să rostească numele tău
se transformă în scrum
iar o dată cu el
cuvintele, nerostite, pier și ele.
27 de zile
În prima zi a dispărut sărutul după ureche.
La sfârșitul săptămânii, palma caldă pe sâni dispăru și ea.
După zece zile, viața dinăuntru se stingea.
La douăzeci, nici o vânătaie nu mai stătea de veghe.
Acum, în ultima zi din lună, mă uit în oglindă
și înapoi mă privește o persoană care nu mai are
amintirea ta scrisă pe pielea nouă.
Nebun
Nebun pe stradă, nebun în gând.
Mă sprijin de garduri,
vorbesc cu câinii vagabonzi.
Toți îți știu numele,
numai eu îl blestem în miez de noapte.
Nebun în gând, nebun pe stradă.
Șobolanii mă evită,
râul curge învolburat.
Toate podurile sunt închise,
trecerea spre tine interzisă.
Timiditatea copacilor
cu picioarele pe pământ
ne înălțăm timid coroana de gânduri
prin lumina deasă a soarelui de dimineață
ne e frică să lăsăm cuvintele să iasă
mâinile noastre se tem să se atingă
fiecare așteaptă ca celălalt să parcurgă
distanța dintre crengi
poate mâine
Despre autoare:
Adina Dumitrache (n.1989) este masterandă în cadrul programului de Management Intercultural, Catedra UNESCO, Universitatea din București.
Un gând despre “Poezie de buzunar”