Romanul postum al lui Gabriel García Márquez, apărut la noi  la editura RAO în anul 2024, este extrem de înşelător. Citit rapid şi superficial, pare cam siropos, cuprinzând poveştile de dragoste ale unei femei într-un anumit context.

Personajul se numeşte Ana Magdalena Bach. O persoană cu acest nume (Anna Magdalena Bach) a existat în realitate şi a fost a doua soţie a compozitorului Johann Sebastian Bach, dar cele două “tize” au puţine lucruri în comun. Le leagă pasiunea pentru muzică, în rest, par chiar antitetice. În timp ce soţia lui Bach duce o viaţă de familie intensă (a avut treisprezece copii), dar ordonată, eroina lui Márquez alege libertatea ca stil de viaţă, ca şi cum ar fi reversul, “umbra” celei reale.

(Astfel de procedee “intertextuale” subtile mai pot fi găsite în literatură: Guy de Vere, personaj în romanul lui Patrick Modiano “În cafeneaua tinereţii pierdute”, apare şi în poemul “Lenore” de Edgar Allan Poe.)

Ana Magdalena Bach, cea din romanul lui Márquez, se află în căutarea absolutului, risipindu-se însă în detalii. Cartea devine un joc între aparenţe şi esenţă. În căutarea împlinirii, Ana Magdalena Bach trăieşte mai multe aventuri cu bărbaţi pe care îi cunoaşte întâmplător pe o insulă. Gesturile ei stau sub semnul “Aceluiaşi”, devin ritual: descinde pe aceeaşi insulă, la aceeaşi dată (16 august), are mereu asupra sa o carte şi merge în acelaşi loc, la mormântul mamei, unde duce flori. O Eternă Reîntoarcere a Aceluiaşi sub diferite manifestări: căutarea masculinităţii pentru a-şi pune în valoare feminitatea şi identitatea, insularitatea, imaginea mamei. Până şi vizitele pe insulă reiau, de fapt, călătoriile de demult ale mamei, întreprinse, descoperă ea, în scopuri asemănătoare. Se creează astfel senzaţia unei continuităţi, a unui destin transgeneraţional.

Locul de pelerinaj este un simbol al rupturii de lume, dar şi centru spiritual, de unde mama o ”hrăneşte” şi după dispariţia fizică, devine reper în timp şi spaţiu. Ana stă de vorbă cu ea, îi povesteşte cele întâmplate în cursul anului. Izolarea insulei o protejează de ochii mulţimii, îi conferă singurătate, dar şi libertate.

Experienţa insulară este iniţiatică: “schimbările nu se petrecuseră în lume, ci în ea însăşi, pentru că a trecut prin viaţă fără s-o privească, şi abia în anul acela, la întoarcerea de pe insulă, a început s-o vadă […]”. Ce anume produce această transformare: sexualitatea, un anumit sentiment de umilinţă pe care îl trăieşte, întâlnirea cu moartea …?

Deşi aleargă după ceva, Ana Magdalena Bach nu găseşte de la început ceea ce caută, în ciuda metamorfozelor pe care le simte cu privire la propria persoană. Aventurile de o noapte nu o împlinesc, imaginea aceleiaşi insule şi totuşi alta de la an la an pare pe alocuri blurată, lecturile îi sunt superficiale, nu întâlneşte cartea care să-i provoace o diz-locare.

Dacă, aşa cum spuneam, romanul este pe alocuri siropos, salvarea vine prin scena finală care îi dă forţă, situându-l alături de celelate scrieri ale lui Márquez: la exhumarea rămăşiţelor mamei, fiica se vede pe sine în sicriu, ca într-o oglindă, îmbrăcată în mireasă. Dragostea şi Moartea (Eros şi Thanatos) se contopesc astfel într-o unică figură. Ana Magdalena Bach este înghiţită de arhetipul matern.

Bibliografie

Márquez, Gabriel García: “Ne vedem în august”, Ed. RAO, Bucureşti, 2024

Despre autoare:

Monica Mitea

M-am născut în anul 1971 la Giurgiu. Am absolvit Liceul “Ion Maiorescu” din localitate (matematică-
fizică,1989). Am urmat studiile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Litere (română-germană). Din anul

1994 şi până în prezent sunt profesoară de limba germană la Colegiul Naţional “Ion Maiorescu” –
Giurgiu.

Publicaţii:

Mitea, Monica: “Deutsch – 25 Themen”, Ed. Cronos, Giurgiu, 2005
Mitea, Monica: “Grammatik in Texten”, Ed. Cronos, Giurgiu, 2007
Chiva-Mitea, Monica: “Câteva aspecte ale limbii de lemn”, Ed. Cronos, Giurgiu, 2008

Mitea, Monica Adina Lorelay: “Rainer Maria Rilke – Briefe an einen jungen Dichter”, în “Mein
Lieblingsbuch”, Hueber Verlag, 2010
Articole în reviste (de ex. “Tribuna învăţământului”, “Educaţie şi noi orizonturi” ş.a.)