Mihai și Zina. O poveste de dragoste în vreme de război. Corespondență 1941-1944. Partea a II-a: anul 1941

46.

                                                                                                                  Rovine 4 VIII 1941

                  Cicule drag,

            Deși numai azi dim. ți-am expediat o c.p. îți scriu din nou. Însă uite cum. Azi d.m. pe când mă odihneam, sosiră la mine mama și soția lui Chepețan. Au venit ca să le împrumut puțin curaj. Sunt f. necăjite că n-au primit nici o scrisoare dela el de mult timp. Ar vrea să-i trimită pachet și bani. Însă eu le spusei că mai repede vă veți reîntoarce voi decât ar sosi banii. Toți ai lui sunt bine și sănătoși. Cu lucru câmpului pe terminate. Cumnatul Petru s-a reîntors acasă. Această c.p. mi-au adus-o ele, rugându-mă ca să-ți scriu, așa ca să-ți scriu, așa că tu să predai lui Chepețan. În scrisorile tale amintește de toți pecicanii ca să le pot mângâia când se interesează despre ei. Bunul Dumnezeu să vă ocrotească pe toți. Îl sărută mama și soția iar pe tine te pupă dulce Cica ta.

47.

                                                                                                      5. VIII.1941

                    Dragă Zina,

         Cu aceeași bucurie vei afla că până în prezent sunt tot bine. Cu nespus dor mă gândesc la tine și aștept ceasul în care ne vom revedea cu drag. Am convenit pe aici cu Pop Alex, Codrea și Dragomir V. Te sărută cu tot dragul, Cicu.

48.

                                                                                                                   8. VIII. 1941

                       Cică dragă,

           Mereu primești din partea mea scrisori cu conținut sec. Câte n-ai vrea să știi despre mine și despre ceeace se petrece aci. Le vei ști după întoarcerea mea, dac-o vrea Dzeu. Deocamdată tăcere. Timpul este frumos. Ar fi bine să se mențină așa că pe când vom ajunge la Mare să facem plajă și noi ca toată lumea, vara. N-am mai primit dela tine de vreo 2 săptămâni nimic. Eu ți-am scris mereu. Am scris și păr. Mitruț. Din Ungaria ce scriu? Ție cum îți trece timpul? Scrie-mi. Salutări tuturor. Te pup dulce, Cicu.

49.

                                                                                                           Rovine, 10 VIII. 1941

                          Cicule scump și drag,

                Cu o întârziere de două săptămâni azi, ți-am primit c.p. trimisă îm 26 iulie, cu toate acestea mă bucură și mă impresionează tot ce-mi scrii. Mă doare faptul că nu primești scrisorile mele. Săptămânal îți scriu2-3 c.p. Mult mă preocupă gândul trimiterii unui pachet. Distanța prea mare și apoi speranța că te vei reîntoarce încurând îmi zădărniceșc acest gând. Acelaș dor nebun mă frământă. Și când Cica nu-ți mai poate stăpâni sentimentele și dorul, știi tu ce face!? Însă mângâierea mi-o regăsesc în rugile pe care le înalț pt sănătatea ta și victoria tuturor. Zilele trecute mi-a scris Lorică. Veșnic cu gândul la noi. Sunt alături de noi în bucurii ca și în dureri. Se roagă și ei pt eroii căzuți pt întregirea hotarelor sfinte. Marea sărbătoare ce va să fie doresc s-o facem împreună. Eri am depus personal cererile pentru utilizări. Am cerut Pecica și Rovine. Teianu mi-a promis că va vorbi cu Stănescu. Cumnatul lui, Ștefănescu a căzut. Șuta, poate știi e într-un spital, rănit. Iar sărmanul Coza, tocmai când prinsese ordin de chemare, l-au internat în spitalul de boli nervoase din Arad!  Desigur, grija și dorul de părinți l-au adus în această stare.

               Cicu mamii, cât despre mine, fii liniștit. Mă vei găsi cum m-ai lăsat, doar cu mai multe fire argintii pe cap. Gândul, clipă de clipă, numai la Bunul Dzeu și la tine. Roagă-te și tu. Sperăm că școala o începem la Seini. Dulcele meu, odată cu distanța ce se țese între noi să ne întărim snt. reciproce și nădejdea în Dzeu. Te pup dulce, Cica ta.

50.

                                                                                                           10 VIII. 1941

                         Dragă Cică,

                     Profit de ocazia plecării cuiva la Iași ca să-ți trimit prin el aceste câteva rânduri. Ți-am mai scris și acum câteva zile. Nu țtiu însă cum primești, eu n-am primit de la tine de câteva săptămâni nimic. Sigur că legăturile p. mil. Cu Țara sunt anevoioase, ș-apoi noi suntem veșnic călători. Sunt bine. Sorul de tine și de casă, și, mai ales de o odihnă recreatoare, mă obsedează. Ce noutăți la Pecica. Ce fac cunoscuții? Dela Ghiță n-ai primit nimic. Mă gândeam adeseori că ce surpriză ar fi fost să mă întâlnesc pe-aici cu el. Cu Caprițescu am convenit chiar azi. Am rămas năuci amândoi. Încurând sperăm să vedem Marea. Te îmbrățișează și te pupa dulce, Cicu.

51.

                                                                                                                    Rovine, 13 VIII 1941

                          Dragă Cicușor,

Eri d.m. trecând pela poștă am găsit o c.p. dela tine iar una dela Ana Seini. Îmi scrie că sunt bine cu toții. Maica a stat la ei 4 zile. Cu acelaș dor se gândesc la noi și ne așteaptă. Ghiță, dela plecare n-a mai dat pe acasă. Viorica e f. ocupată cu pregătirile de nuntă a Uchii-viitoarea preoteasă. Ele nu mi-au scri f. demult, preocupate fiind de marele eveniment familiar. În ultima scr primită dela Laica se vedea toată grija și neliniștea lor pt noi, și mai ales pt tine. Deaceea, eri le-am expediat o telegramă „Mihai scrie, amândoi sănătoși”. A costat 145 lei, face pt liniștea și mângâierea lor. Mă gândeam numai la sărmana mama câte nopți nedormite din cauza noastră. Dacă poți, mai scrie-le și tu. Altfel Cica e bine. Cu mult dor se gândește la ziua venirii tale. Pt. că abia azi începe adevărata vacanță, căci azi a plecat duduia. Eram încontinuu într-o stare de nervi din cauza disordinei și a comportării ei. Acum doarme la mine o fetiță de a lui Șandor refugiatul. Eri am avut ședința Crucii Roșii. S-a distribuit lână pt confecționarea lucrurilor pt ostași. Cica face un șal. Cicu mamii drag, e ora 10 seara! Tu unde ești? Mă culc cu gândul la tine. Mâine dim. Mă duc la biserică în Pecica, am o Sf. Liturghie pt ca Tatăl Ceresc să te ocrotească. Cu un dor nețărmurit te sărută dulce Cica ta.

52.

                                                                                                           14. VIII.1941

                       Cică dragă,

            Eri primii 3 c.p. dela tine, am una, pe cea trimisă la 1 aug. Cu același drag și devotament mă gândesc la tine în preajma zilei de mâine, care ne-a făcut fericiți. Sunt bine. Transmite mulțumiri Lorichii și C Tere… pentru telegramă. S-ar putea ca noul an școlar să  ne apuce împreună. Azi ți-am trimis 10 000 lei solda pe Iunie. Te pup dulce Cicu.

53.

                                                                                                       Rovine, 15 VIII 1941

                      Cicule dragă,

          De câteva zile n-am primit nimic dela tine. Azi trecând pela poștă am văzut scr. adresată lui Mitruț. Am citit-o și astfel m-am consolat întrucâtva. Cicu mamii, nu știu dacă ai avut, azi un mic răgaz, ca să te gângești la ziua de 15 VIII 1937. M-au copleșit multe gânduri și scumpe amintiri. Nu știam ce să fac și cum să aniversez această zi însemnată, din viața noastră. Gândul îmi era la tine și la cei de acasă, pe cari îi vedeam stând la sfat, la umbra părului din grădina dela Lăschia. Pătrășcanii plecați la Bodrog. M-au invitat și pe mine! Fără tine n-avea nici un rost! Teieneștiila Arad. Singură! M-am sculat la orele 6 de mi-am aranjat totul iar la 9 eram la biserică, singurul meu mijloc de consolare. Am avut o dorință arzătoare de a mă mărturisi. Am făcut-o cu gândul și ruga către Dzeu ca să coboare în sufletele noastre a tuturor liniștea și mângâierea iar pe tine să te ocrotească și de aci înainte. În urma acestui act m-am simțit mult mângâiată. După m am citit o carte cu un conținur f. actual, împrumutată dela Dna Mohalea, care-i foarte drăguță și adeseori mă invită la remi.Acum e ora 7 voiu merge la centru să-ți depun scr. Acum au plecat de aci soțiile Pecicanilor: Igrișan, Moldovan și Suciu. Primele n-au primit nicio scr dela soți de când a început. Te roagă pe tine să te interesezi de ei și să-mi scrii. Am căutat să le conving că toți sunt bine. Toate aleargă la mine după informații. Cicușor, te aștept mereu. Când va sosi ora fericirii să ne revedem? Scrie. Să-ți trimit pachet? Cu gândul la tine și sufletul plin de dor, te sărută dulce Cica ta.

54.

                                                                                                                  15. VIII-1941

                      Cică scumpă,

Eri ți-am răspuns la ultimele tale scrisori. Azi primind din nou 3 buc. Dintre cari cea din 6 VIII c. Mî grăbesc să-ți răspund. Gândurile azi mi-au zburat la tine, la Laschia și la toți ai noștri. Mă găsesc într-un mic repaus undeva într-un cătun de pe malul Bugului. E o căldură de năduf și stând la umbră ne gândim cu drag la toți ai noștri și la timpul când îi vom putea revedea. Fă cerere, tot pentru Rovine și insistă. Am toată întâietatea ca să fiu menținut. Am cetit azi în ziar cu pensionarea înv. Locuri deci sunt. Pecicanii toți bine. Lui Chepețan i-am citit scrisoarea. Te pup dulce Cicu.

55.

                                                                                                                   Rovine, 17 VIII 1941

                        Cicule drag,

                Săptămâna aceasta a trecut, fără să primesc vreo veste dela tine, deci cu multe gânduri. Azi, ieșind dela biserică, trecui pela poștă, unde m-așteptau două c.p. dela tine, din 8 și 10 l.c. De fiecare dată rândurile tale mă întăresc și mă liniștesc. În singurătatea mea, când gândurile mă copleșesc și dorul mă cuprinde ce-aș putea face de cât să iau o c.p. și să-ți scriu. Astfel, o mică parte din sufletul meu trudit ți-o încredințez ție. Îți scriu la fiecare două zile. Desigur primești 3-4 odată. Cicu mamii drag, nu pot spune că am profitat prea mult de vacanță. Deși mă alimentez bine, mă odihnesc îndeajuns, uneori mă simt mai istovită ca și în timpul cursurilor. În lipsa ocupațiilor gândul mereu la tine și la viitor. Această frământare și mai ales dorul de tine și de ai noștri, te consumă mai mult ca orice. În ultimul timp spream să vii acasă pt ca împreună să mergem la Calacea să iau câteva băi contra reumatismului care mă supără de câtva timp. Scr. tale deși „seci” mă bucură. Desigur că multe aș vrea să știu. Totuși ajunge să te știu sănătos. Teieneștii la Arad, decând Vasile e mutat acolo. Uneori trec pela Pătrășcani. Însă nu te poți apropia de sufletul cuiva cu cari n-ai avut legături prietenești niciodată. Mai mult singură. De câteva zile călduri insuportabile. Azi mă duc la cinema cu Lenuța. Dacă poți scrie și dincolo. S-ar bucura. Cu toată dragostea, te pupă Cica.

56.

                                                                                                      19. VIII.1941

                     Cică scumpă,

De câtva timp primesc scrisori de la tine tot cam la 3 zile. Eri am primit scrisoarea ta din 10 VIII. Mă bucur nespus, știindu-te bine. Scrie-mi cât mai multe. Pachet nu te gândi să-mi trimiți. Foame nu rabd. Mă doare nespus întâmplarea cu Petre și nu pot să mi-o explic. Caută de convine cu el dacă e posibil. Celor din Ungaria trimite-le toată dragostea mea. Eu sunt bine, sănătos și nu sunt slăbit dar mi-e dor de Țară și de casă. Cum te voi găsi Cică dragă? Îmi scrii de Seini. Mi-ar plăcea să mergem de aici deadreptul acolo. Șuta a fost cu noi până la trecerea Nistrului, apoi am auzit că a plecat. Și mihăilescu e la spital. Am scris și eu lui Stănescu insistând pentru Pecica sau Rovine. Vei primi succseiv până la suma de 40 000 lei. Ai grije de ei. Te pup cu dor, Cicu. Pecicanii bine. Suciu și Chepețan sunt sub cda mea. Salutări tuturor. Am scris și lui Pătrașcu.

57.

                                                                                              Rovine, 19 VIII 1941

            Cicu mamii drag,

Deși azi n-am primit nimic dela tine îți scriu. Stând aci singură, gândul meu te urmărește pretutindeni. Aș vrea să știu, pe ce meleaguri înfrunți căldura dogoritoare a lunei August. Și mai ales aș vrea să știu cum stai în privința alimentației. Dintre toate gândurile cari mă preocupă, ultimul e mai arzător. Din coloanele ziarului, deduc cam unde te găsești! Ce mult o să vă recreeze o baie în albastrul adânc al mării. Cicule drag, de mult ce mă gândesc la tine, adeseori am impresia că o trăsură s-a oprit la poartă. Decepția e mare, când constat că n-a fost decât o iluzie. Mai nou, un gând în plus. Mutarea. Dela 1 IX duduia se va instala aci, așa că sunt în căutarea locuinței. Nu știu cum vom fi și cu posturile pe viitor. Se spune că am rămânea pe loc. Am găsit o locuință pe strada paralelă cu a noastră, cam la mijlocul ei, al cărei răspuns îl voiu obține peste câteva zile. Odată, casa găsită, urmează rândul unei reduse mobile, altfel nu putem continua. M-aș bucura dacă ai veni, ca să vedem ce-i de făcut. Dna Bianu pleacă peste câteva zile. O să ne servească și pe noi. În proxima scr am să-ți scriu mai mult despre acest lucru. Cu sufletul plin de dor, te pupă dulce Cica.

58.

                                                                                                20 VIII 1941

                       Dragă Zina,

Eri ți-am scris, azi plecând cineva spre Țară îți scriu din nou. Dorul meu te caută mereu. Speram să te văd încurând, dar deocamdată nu poate fi vorba. Resemnează-te și fii tare în suportarea acestei despărțiri. Așa poruncește Patria. Eroismul vostru acesta este să știți să ne așteptați, e mai mai ușor ca al nostru. Îți trimit o poză făcută la Hotin. Ași vrea mult să ajungă la tine. Ca întotdeauna și acum îmi îndrept gândul curat spre tine și Dzeu, sărutându-te cu dor și drag, Cicu.

59.

                                                                                             Rovine, 22 VIII 1941

                     Cicule dragă,

Azi am primit c.p. din 14 l.c. care îmi dă noi speranțe de-a te revedea încurând. Aștept cu o dragoste nespusă și mare nerăbdare acel moment. Mă bucur că primești scrisorile mele, cari desigur îți alină, întrucâtva, dorul de casă. De acasă și mai ales dela ai tăi n-am primit niciun rând dela plecarea ta, deși eu le-am scris mereu. Cursurile le vom începe pe ziua de 9 Sept. Până atunci facem pregătirile în vederea unei cantine cari va funcționa la șc. Noastră. Dintre colegi e plecat numai Roncu, ceilalți mari și renumiți pescari. Iar, noi cu coanele, în cadrul Crucii Roșii, lucrăm pt. bravii noștri ostași. Tot în acest scop, tineretul de aci, Duminecă în 24 l.c. va da un concert la corporație. Rezultatul cererilor pt utilizare, încă nu l-am primit. Pe 1 Nov. Se pensionează colegii cari au 55 ani ca vârstă sau 30 ani în învățământ. Aici sunt 4 cari cad în această categorie, așa că ne-am putea stabili la centru. Cu aceeași dragoste te aștept și te pupă dulce, Cita ta.

60.

                                                                                          24. VIII. 1941

                 Dorul meu scump,

Sunt bine. Îți comunic aceasta cu bucurie. Dacă nu te-aș avea n-aș avea nici un gând. Sunt undeva departe spre Nipru. N-avea nici o grije. Timpul e frumos. Toamna Târzie ne va găsi împreună, cred. Te pup dulce, Cicu.

61.

                                                                                                                         Nowo-Ivanovna

                                                                                                                         27 VIII 1941

                 Cică scumpă,

De când am plecat de la Liuzii-Humorului și am intrat în acțiune n-am mai avut posibilitatea să-ți scriu multe. Aceasta din cauza poștei. Acum plecând în țară sublt Sahiu și anume la Hațeg, trimit această scrisoare cu gândul că poate va ajunge la tine cumva, prin cineva. Am atâtea să-ți spun dar nu știu dacă îmi vor veni în minte toate, așa că ți le voiu înșira dezordonat. Eu am căutat și vreau să-ți scriu, dar de multe ori n-am avut c.p. iar de alte ori am fost așa de necăjit că n-am avut nici măcar voința de a-ți scrie.

Cum am pornit de la Liuzi, am înaintat fulgerător ziua și noaptea și mai ales noaptea pentru a fi feriți de bombardamentele aviației. Eu am fost și sunt la Trenul Regimentar și am sub comandă o coloană de vreo 50 de căruțe, transportând hrana și muniția Batal. A trebuit să mă țin mereu aproape de Batal. și-ți poți închipui că greu a fost asta pe drumuri necunoscute, poduri rupte, noroi până la osii, ploaie, noapte neagră să nu vezi la 2 m, roate sfărâmate, căruțe răsturnate în șanțuri și cai istoviți care nu voiau să tragă. Și totuși, trebuia să fiu aproape ca să fac împrospătarea chiar sub bombardamentul artileriei. De multe ori mă opream în loc și ridicam privirea spre cer blestemând și rugându-mă….

Primul popas după multe nopți nedormite și după ce trecusem peste multe greutăți am ajuns la Hotin. Aci am avut primele pierderi, mai mulți morți și răniți, între cari și ofițeri. La trecerea Prutului, prin Noua Suliță treceam pe stradă iar deoparte și alta ardeau și trosneau casele în mod îngrozitor. Drumul era plin de cai morți. În apropierea Hotinului ai noștri au făcut minuni de vitejie. Pe lângă noi treceau ambulanțe cu răniți, mai opream câte una și repede scriam o c.p. să ți-o pună la poștă peste Prut. Abia la Hotin am putut să mă desbrac și să mă curăț și să mă recreez. Vreo 2 săptămâni nu lepăpdasem bocancii din picioare. Ți-am trimis pe 2 c.p. lipite 2 poze făcute la Hotin. După ocuparea Hotinului am crezut că misiunea noastră s-a terminat dar după un popas de 5 zile hai din nou la drum. Am coborât în jos pe Nistru și după un marș de vreo 100 km l-am trecut. Și aci au fost lupte grele. Ai noștri au trecut cu șalupele, apoi s-a făcut podul de pontoane, în timp ce Rușii bombardau și trăgeau din cazemate. Dar ai noștri nu s-au speriat de cazemate, au înaintat destul și le-au distrus cu grenade omorând pe cei din interior. În cazemata vizitată de mine era și o femeie măritată, soția unui soldat rus, care stătea în cazemată cu bărbatu-său. Ce am văzut aci pe malul Nistrului m-a impresionat mult, vreo 50 evrei așezați în cimitir, dar erau mutilați oribil. Erau și vreo 5 ofițeri tineri și mă gândeam că puteam fi eu în locul unuia dintre ei. Un preot murmura rugăciuni la căpătâiul lor și cei de-acasă încă numai peste vreo 2 săptămâni vor afla adevărul. După trecerea Nistrului simțeam cum ne înfundăm tot mai mult în necunoscut. Aproape de Bug au fost răniți Mihăilescu, care e la spital și Codre Ștefan, care însă fiind rănit ușor a rămas aici. Dupăce am coborât pe Bug în jos până la vreo 120 km de Mare, din jos de orașul Balta, ne-am odihnit vreo 5 zile și era vorba să ne întoarcem în țară. Eram fericiți, credeam că vom fi acasă prin 20 sept, dar azi suntem aproape de Nipru și nu știu dacă nu-l vom trece și pe acesta. În acest caz nu te voiu vedea Cică scumpă încă mult timp. Dar n-aduce anul ce aduce ceasul și să sperăm în Providență.

Cu mâncarea am dus-o bine până acum, așa ca în războiu, mâncăm mergând pe drum și pe apucate. Noroc că am o ordonanță bună care mă spală și îmi pregătește mâncare. Îmi frige câte o găină, mai mulge câte o vacă etc. Mă simt f. obosit. De o lună de zile n-am mai dormit dezbrăcat și în pat, ci numai pe pământ sub cerul liber. Satele pe-aici sunt prăpădite și oamenii murdari, așa că nu poți intra în casele lor. Cu toată bogăția de pe câmp, ei sunt niște prăpădiți și îndobitociți. Regimul bolșevic a distrus în ei orice ambiție. Case cu geamuri fixe, acoperite cu pământ, în curte nici picior de vietate. Ei toți au fost robotnici. Acum, au prădat colhozurile și și-au luat acasă câte o vită, un cal sau un porc. Cu rufăria stau bine acum. Cămășile nu s-au rupt. Izmenele s-au făcut ferfeniță toate astea și pentru faptul că trebuie să umblu numai călare ca să pot supraveghea căruțele care adeseori se întind pe 500 m. Având o bucată de pânză dela Hotin și nemai putând sta așa, înainte de trecerea Bugului într-un sat am căutat o croitoreasă care mi-a cusut 2 izmene iar azi am primit dela comand. Toți ofițerii câte 1 cămeșe, 1 iz., 1 ciorapi. Nu găsim aici nicăieri un strop de beutură. Trec câte 3 săptămâni până când vine cineva din Țară și atunci nu se ajunge câte 1 păhărel. Și câtă țuică este în Țară. Ar cere și stomachul nostru câte o mică variație, niște stimulenți. Nici poame nu sunt. Iată a trecut vara și încă n-am mâncat poame. Adeseori povestim ce belșug e în țară la noi. Cu banii n-avem ce face. Am pornit de la Liuzii cu 1500 lei, pe cari îi am și acum. Solda ți-o expediez toată. Am ridicat până acum solda pe Iunie și Iulie și o primă de echipare de 15 000 lei, toate acestea fac 40 000 lei. 10 000 lei i-am expediat de vreo 10 zile, iar restul îi duce sublt. Sahiu care e casierul Părții Sedentare a Bat. Dela Hațeg, îi vei primi tot cu poșta.

                La vreo 3-4 săpt. se rătăcește și pe aici câte un ziar. Chiar eri citii că noi de pe front suntem preferați la utilizări. Poți să iei adeverință de la Batal. 10 V.M. P.S. Hațeg că sunt pe front dela declararea răzb. și să uzezi de aceasta să fim utilizați la Pecica între Români, dacă nu la Rovine nr. 1, vezi că singură nu poți sta așa de izolată acolo la nr. 3 între Unguri. Îți dă acest drept Statul. Dece să beneficieze cei care stau și-și văd de treburi acasă.

                Dincoace de Nistru chiar căruțele mele au fost bombardate de vreo 4 ori. Avioanele ne-au surprins pe drum mergând. Câte 3-4 avioane s-au coborât numai la 25 m aruncând bombe și trăgând cu mitraliera. Alte unități au avut morți, mie o singură dată mi-au omorât 2 cai. Ne-a ferit Dzeu de pierderi mai grave. Nu-ți poți închipui cu ce seninătate primești moartea în asemenea cazuri.

                Ai noștri din Ungaria ce scriu: maica bătrână din Lăschia, Linca, Ghiță, Lați, scrie-le că mă gândesc mereu la ei cu drag. În lungile nopți de marș prin stepa rusească peste câmpuri fără sate, ca un pustiu, dorul și gândul  îmi zboară pe la voi…. Cică dragă, tu ce mai faci? Știu că-i nespus de rău singură. Știu că n-ai nici un sprijin din partea nimănui, știu că nimeni nu împărtășește durerea ta, știu că n-ai nici o bucurie în timp ce alții petrec, atunci când alții duc greul și nevoia și sângerează pe câmpuri de luptă pentru libertatea națională. Nu lua în seamă sfădările nimănui. Să-ți vezi de treaba ta și de prestigiul tău. Va răsări odată și soarele nostru. Nu prea am avut noi parte de bucurii și de o viață prea bună de când suntem împreună pentrucă am căutat să fim economi. Și una după alta au venit evenimente cari să ne tulbure liniștea: concentr, refugiu, războiu. Dar după rău urmează bine. Să sperăm. Chiar în acest moment am fost la Brigadă de unde am ridicat poșta, printre sutele de scrisori 3 erau pentru mine: 2 de la Cica și 1 dela Teodor. Teodor scrie frumos și m-au podidit lacrimile. Scrie că mama e veșnic cu psaltirea în mână. Teodor a scris în 25 VII, ale tale din 13 și 15 VIII.

                Cică scumpă,

           Cine știe cât vom sta pe aici, poate până la sfârșitul războiului. Tu să fii gata pentru întreaga suferință. Să aștepți și să fii tare. Dzeu e cu noi. N-am liniștea necesară pentru a-ți scrie, mereu sunt chemat și mă enervează. Voiu încerca să scriu și în Ungaria. Cică scumpă acum îți scriu o c.p. prin of. P.M. căci această scrisoare cine știe când ajunge la tine. Te pupă dulce și te îmbrățișează cu cult dor și drag Cicu.

          2.XI.1941

                              Cică scumpă,

Vezi, nici până azi n-am trimis scrisoarea. Aceasta din cauză că din 27 până acum am mai făcut peste 120 km. În prezent așteptăm să ne vină rândul la trecerea peste podul improvizat peste Nipru. De aici pleacă subl. Sahiu în țară. Chiar acum primim și salar pe August, vreo 17 000. Am să ții trimit și pe aceștia. Cred că 10 000 ai primit, iar acum urmează să primești încă vreo 45 000 lei. Deci în total vei primi suma de 55 000 lei. Se vorbește că poate vom pleca în Crimeea. Nu știu. Între timp ți-am trimis și c.p. Ai grijă de tine! Te pupă cu mult dor și drag, Cicu.

            Bubue tunul îngrozitor. Rușii vor să ne oprească trecerea Niprului. Dar coloanele înaintează. Avioanele nici noaptea nu ne lasă în pace, dar artileria antiaeriană le gonește.Nu știu dacă prin poștă merg scrisorile. Scrisoarea aceasta îl voiu ruga pe sublt Șahiu s-o predea preotului din Hațeg ca s-o expedieze lui Mitruț pentru tine. Cicu se gândește mereu la tine, te îmbrățișez cu drag.

62.

                                                                                                                27.VIII 1941

                                  Dragă Zina,

            Azi am primit scrisorile tale din 13 și 15 VIII,  totodată a lui Teodor din ziua de 25 Iulie. Scrie frumos și m-a impresionat mult. Acum fiind chiar la poșta militară, mă grăbesc să-ți răspund. Am aflat că pot să le scriu și lor în Ungaria așa că voiu răspunde peste tot. Sunt bine, mulțumesc lui Dzeu. Suntem aproape de Nipru. Cică scumpă să nu nutrești încă speranțe că mă voiu întoarce curând. Adică n-aduce anul ce aduce ceasul. Numai 10 000 lei au plecat. 30 000 lei vor pleca în zilele aceste. Fii tare și suportă singurătatea. Știu că ești necăjită, știu că n-ai pe nimeni, știu că ești condamnată să stai singură și renunți la multe. Îți voiu fi recunoscător pentru toate. Te sărut cu dor și drag, Cicu. Pecicanii nicio grije, bine toți.

63.

                                                                                    Rovine, 27 VIII 1941

                    Cicule dulce,

Azi am fost pela Arad în chestiunea utilizării noastre. Cu toate insistențele mele n-am ajuns la nici un rezultat favorabil, tablourile cu propunerile fiind trimise la Buc. Nimeni dela insp n-a știut să-mi spună unde am fost propuși. Natural că în jud. Arad în careva comună. Pt. utilizați s-au înființat posturi acolo unde copiii după recen erau mai mulți. Ori la Rovine ținând cont de acest lucru nu se cerea înființări de noi posturi. Pătrășcanii sunt mutați- nu se știe unde. Singurii Teieneștii au rămas pe loc. Nu degeaba Vasile la Arad. Să nu te neliniștească acest lucru! Desigur că îmi va fi f. greu să mă mut singură. Deși în cereri am specificat și expus situația noastră, nu s-a ținut cont. Până la 1 Sept vom ști rezultatul și te voiu anunța.

            Cicușorul mamii dragi, am auzit o veste care m-a întristat f. mult, că tu ai rănit. Se poate ca să nu anunți? De ce vreai să mă cruți? Totuși am cunoștință! Te-am rugat să-mi scrii în orice situație te-ai găsi. Voiu încerca să vorbesc la telefon cu Hațegul-până voiu primi dela tine detalii. Să-mi scrii totul, te rog. Sunt mult mai îngrijorată auzind din alte părți. Singur tu și Dzeu mă poate mângâia și întări. Cum vezi dureri sufletești din belșug. Mâine dna Bianu pleacă. I-am predat plenipotență să-i ridice pt dânsa, toți, cu 45-55 lei, cum e prețul acum. Am scăpat și de acest gând. Aștept rândurile tale cu mare nerăbdare. Dzeu să te ocrotească. Scrie des. Te sărută dulce Cica ta.

64.

                                                                                                    Sâmbătă, ora 12

                Cicu mamii drag,

Joi și Vineri nu ți-am scris, nu că nu m-aș fi gândit la tine, dar văzând că scr. mea devine din zi în zi mai voluminoasă și nu-i chip să ți-o pot expedia. Aceste două zile au trecut ca toate celelalte cu gânduri și speranțe în așteptarea scr. tale. Joi am primit o scr. recomandată dela Laica. Era pusă în două plicuri. Se plâng că i-am uitat, dece nu le scriem. N-au primit nici scr. cu fotografiile trimise. De fapt ei mi-au scris prin 16 Mai, când nu primiseră de la noi. Ne descriu tot sbuciumul lor sufletesc, începând cu plecarea, transferarea lor la Satu Mare și până azi. Tu șții că fratele a ajuns acum să fie numit la Mănăștur în locul lui Văleanu. Lorica ne descrie în felul următor: Văleanu avusese înainte un conflict cu farmacista – care azi e totul la Mănăștur. După cele întâmplate, Văleanu nu mai era menținut în postul din Mănăștur, spunând că dorește repatrierea. Atunci fratele față de martori l-a întrebat să se decidă ce face? El a răspuns: dacă aici nu mă vor menține, cel puțin la Copalnic să reușesc. Fratele a intervenit pt el, dar n-a reușit decât la Preluca. El a refuzat și așa a stat 4 luni fără post. În acest timp s-a căsătorit cu fata morarului unde era în gazdă și s-a repatriat. Ce i-o  fi venit lui acum, destul că le trimite lor fratelui și Lenichii scrisori pline de ofense la adresa lor și mai ales fratelui acuzându-l că are alte sentimente decât cele rom. Poți să-ți închipui situația lor sufletească. Ne roagă să nu ne pierdem încrederea în ei. Dacă noi cei deaici, credem că e bine să ne urmeze să le dăm semnalul că-l vor urma. Văleanu caută să convingă pe toți care-i cunosc pe ei cu aceste neadevăruri. Lorica ne roagă ca să lămurim tuturor chestiunea. Dacă ar putea, ar scrie ea o „Scrisoare din Ardeal” într-o revistă a noastră, dar nu poate! „În sângele meu, nu curge sânge de-a mamei, ci de-a tatălui, bunicilor și străbunicilor care sunt și vor rămânea pururea demnă. Suntem și vom rămânea veșnic demni de stima și dragostea voastră.” Vezi, dragă, de ce sunt capabili unii oameni. E un mișel Văleanu că nu-i cruță de astfel de dușmani. După ce că au renunțat la tot ce libertatea îți oferă, în loc de cuvinte de îmbărbătare să-i ofenseze! Ce putem noi face? Cum să-i ajutăm? Dacă ai fi acasă ai putea scrie cuiva din Alba Iulia – ca să-l pună la punct pe dl. Văleanu.- Totuși, cine-i cunoaște și mai ales pe fratele nu se poate mândri de el. – Elvira dela Lăschia are 10 zile răcoare.Motivul nu-l știu. Scrie că tata e f. slab iar mama mult îmbătrânită. Anuca cam bolnavă. „Trăim de pe o zi pe alta.” Eri le-am răspuns, căutând să-i încurajez, spunându-le cum sunt priviți toți cei rămași. Le-am scris și despre tine. Poți să le scrii și tu. S-ar bucura!

Și acum, Cicu mamii să vorbim despre noi, ale noastre dureri. C.p. trimisă dela Mărășești n-am primit-o. Ultima c.p. dela cacica am primit-o Luni, iar de atunci până Vineri nimic. Deși tu ai expediat scr. închisă Luni am primit-o abia Vineri. M-a bucurat – am citit-o plângând. Mă doare că nu-ți pot trimite ce ți-am scris, neavându-ți adresa. Cicu mamii dulce, ce să-ți răspund la ce-mi scrii. După atâta sbucium sufletesc, păreri gri nu mai simt. Privesc cu indiferență și calm desfășurarea evenimentelor. Totuși la gândul că te-aș putea pierde, mă înspăimânt. Noi, desigur nu trebuie să ne gândim șa acest lucru. Soarta noastră e în mâinile Bunului Dzeu. Chiar îmi scria Lorica „ce bine că e acasă Mihai să nu fii singură.” Nu fii neliniștit pt mine. Sunt bine, sănătoasă și mai ales f. cuminte. Sunt nerăbdătoare să-ți am adresa ca să-ți comunic mai des. Așa s-au adunat prea multe. Mă întreb cum stai cu banii. Îți mai ajunge până ridici solda? Cum ești Cicu mamii, ai slăbit? Mi-e tare dor de tine. De multe ori prin somn te caut să te pup s-au când mă trezesc-dar nu ești. Dorm f. liniștită și mănânc bine. Chiar prea mă îngraș! Mâine e o lună dela plecarea ta! A trecut destul de repede. Peste o lună să vii, dacă situația nu se va agrava. Tot ce mi-ai scris am auzit și noi pe aici. Nu le dau crezare. Ceva totuși va fi. Vizita Conducătorului la Munchen va avea o urmare. Sufletul nostru e pregătit pt orice! Cicu să se îngrijească. Să-ți cumperi ce ai lipsă- alimente. Nu te uita la cheltuieli. Bani ai și tu și am și eu din ce trăi. Din salarul acesta n-am cheltuit nimic. Nu vreu  cumpăra nimic. Eu te ascult pe tine și mănânc tot ce doresc. Și tu la fel să faci! Am scos fotografia dela cadru. E f. drăguță. Am pus-o în ramă mare-ca un tablou. Am pus-o pe perete și o privesc cu drag când gândul mi te caută. Uneori te pup!

Colegii care au fost chemați la trib. Mil. Timișoara, toți au fost achitați. Ața cred că Stepici va fi repus în drepturi. Azi venind dela piaț m-am dus să văd o cameră pe care o recomandase dna Petescu, a doua casă dela fam Lazăr spre centru. E o fam evreu, dar aproape românizați. Doi bătrâni și un băiat. Oameni f de treabă, drăguți și vorbesc perfect rom: Ași primi numai o cameră mobilată: 1 pat, 1 dulap, nouă scaune, 1 toaletă și un bufet pentru vase. Camera e cam joasă cu geamuri mici. Intrare separată. 500 lei lunar. Dar n-aveau bucătărie. Este de vară dar proastă. Casa e proprietatea părintelui Popescu. Mi-ar conveni din toate punctele de vedere. Chiar și vipt. Ne-ar da bătrânii, spuneau ei. Ei au avut restaurant până acum ce li s-a luat. Iară ce fac fără bucătărie sau cămară? Unde ne păstrăm lăzile și ce-avem?Unde spăl eu în timp de iarnă? Camera e destul de mare ca și asta de dormitor unde stau acum dar nu poți face toate lucrurile acolo! Acum e ocupată până la 1 iulie. Până atunci mă voiu decide și eu, îmi vei scrie și părerea ta. Colegele de acolo s-ar bucura de mine. N-aș fi singură. Cam departe de școală. N-aș putea o să propun la a noastră, eventual. Fam. Prodan, care-i refugiată din Basarabia, intenționează să plece de aici și dacă am veni noi. – Până la 1 – mai stă și duduia. Voi căuta și în altă parte.

Laita scoate afară pe măestru. Cred că o observat și el cât de frecventată e casa lor de către toți. Mai nou Dl. Dumitru e nelipsit în fiecare zi. El a făcut propunerea măestrului să se mute la el că le pune la dispoziție locuința lui. Poți să-ți închipui ce om. Sp nu crezi că eu comentez cu cineva aceste lucruri. Sunt f. delicate și nici nu mă interesează. Lenuța mi-a spus că nici ea nu mai merge pe acolo. Ce să facă omul? În lipsă de alte ocupații – se distrează- dar tot pe pielea lui. Biata nevastă, n-a fost de mult pe aici!

Eri a fost cald. Azi e noros, rece și plouă. Cica stă cuminte acasă și lucrează și se gândește la Cicu. Acum dupămasă duduia face încheerea. Cred că nu mai voiu duce. Lucrez. Poate d.m. voiu mai primi ceva. După ce voiu avea adresa ta îți voiu trimite tot la 2 zile. Cicu mamii dulce te pup, mult, mult, Cica ta. Eri și azi am păpat fasole cu costiță și ceapă. Mâine gulii umplute. 3 lei b-4 lei b, am luat. Cireșele din grădinița mea s-au copt. Cica le papă mâine.

65.

                                                                                                Rovine, 1  IX 1941

                   Cicușorule dulce,

Eri ți-am scris o scr. tristă în urma svonurilor auzite. Azi deși e o ploaie și un vânt, zile de toamnă nerăbdătoare de-a primi vești dela tine, am venit la poștă. Am primit c.p. din 20 VIII cu fotografia. M-a impresionat până la lacrimi. Sunt fericită și mulțumesc lui Dzeu că ești bine. Atât am așteptat. Nu mai cred în vorbele nimănui. Am toată încrederea în tine că mă vei anunța în orice situație. Pleacă poșta! Pe sărută dulce, Cica.

66.

                                                                                                Rovine, 1 IX 1941

                          Cicule drag,

De câteva zile ți-am scris așteptând nerăbdătoare știri dela tine.Faptul  că săptămâna aceasta n-am primit nici un rând care m-ar fi liniștit și mi-ar fi alungat orice bănuială din suflet, m-a determinat ca să iau legătura cu Hațegul. Azi am vorbit la telefon cu Dl. Maj. Robu, întrebându-l dacă știe ceva despre tine, rugându-l totodată să-mi comunice orice ar ști despre tine. Mi-a spus că ești sănătos. Atunci dece nu imi scrii? N-aș fi atât de neliniștită dacă n-aș fi auzit că ești rănit. Ori eu aștept să-mi scrii tu ori cum ai fi! Răspunsul dela Hațeg n-a contribuit cu nimic la liniștea mea, până în momentul când voi primi scr. dela Tine. Să-mi scrii totul. Cu privire la utilizarea noastră, n-a apărut nimic în ziar. Încurând vom ști rezultatul. Eu la nici un caz nu voiu pleca de aci, până vii tu! Cicu mamii dulce, mi-e dor nespus de mult de tine, te aștept mereu. Singurătatea, gândurile și dorul mă frământă mult. Prin dna Bianu am scris acasă. De dincolo n-am primit nimic. Dăresc ca aceste rânduri să te găsească sănătos. Te sărut dulce, Cica.

67.

                                                                                              1 IX.1941

                        Dragă Cică,

Am citit în zilele acestea într-un ziar că învățătorii de pe front sunt preferați la utilizări față de ceilalți. Ași vrea să uzezi de acest drept și să ceri utilizarea noastră la Nr. 1 Rovine sau Pecica. Aceasta e probabil prentrucă sunt acolo o mulțime de detașați plus de asta am mai citit că mulți sunt pensionați din cei bătrâni. Tu trebuie să stărui ptr. Nr. 1. Nu poți rămânea acolo la nr. 3 singură și mai ales că nu cunoști maghiară. Deci insistă. Atâta avantaj merit și eu față de cei care stau acasă. Banii încă tot n-au plecat,. Sunt bine. Te pup dulce, Cicu. Azi am scris în Ungaria la Teodor, Vinca și Roșiori.

68.

                                                                                 Rovine, 2 IX 1941

                       Dragă Cicușor,

Eri ți-am scris fugitiv o c.p. prin care-ți confirmam primirea fotografiei. Azi am primit c.p. dovedindu-mi că tot ce auzisem n-au fost decât versiuni. Ești tare inventiv. Ți-am admirat ideia de-a trimite în felul acesta o fotografie. E f. binevenită!Rareori reușeam să mi te reprezint clar și real figura ta în ținută militară. Voiu păstra această c.p. ca o frumoasă amintire a clipelor mari pe cari le trăim.Făceam pregătiri pentru sosirea ta. Nu contează că vei sosi și mai târziu – ori când, vei găsi pe Cica așa cum tu o dorești, cu o inimă tare și caldă. Suferința nu face altceva decât să-mi oțelească sufletul și credința în Dzeu. Ți-e dor de casă! Acelaș dor mă frământă. Dar unde-i casa noastră? Aici noi nu avem un cămin. Suma trimisă am ridicat-o. Ți-i păstrez. Salarul meu îmi ajunge să acopăr toate cheltuielile. Ca și o mică rezervă. Cu mutatul voi avea, desigur, multe spese. Până azi nimic nou, referitor la utilizări. Sunt decisă să reacționez ca să rămân pe loc până la sositrea ta. Să-mi scrii când ai speranță! Începând din ziua de 29 VIII săa abătut pe aici un frig de iarnă, după o furtună mare. E f. rece. Am pe spate scurteica ta, care mă încălzește! Cicușorule bun să-mi scrii des. Acum a plecat de aici soția lui Suciu, te roagă să-i împrumuți soțului bani dacă are nevoie. Ea mi-i dă aici. Eu voiu cumpăra 2 nj de grâu. Se va scumpi. Cu sufletul plin de dor, te sărut dulce, Cica.

69.

                                                                                                                   4. IX 1941

                                    Cică dragă,

                  Scrisorile tale sunt din ce în ce mai triste. Această impresie mi-au făcut cele din 17 și 19 VIII, primite eri. Desigur că erai pregătită pentru o revedere pe ziua de cel mult 1 oct, ceeace nu cred că se va întâmpla. Pricep tot zbuciumul tău sufletesc, dar ce pot face decât să te liniștesc cu un cuvânt de-aici de departe. Dorul meu pentru tine și casă nu ți-l pot exprima. Mi-e inima împietrită. Aș fi foarte satisfăcut dacă ași ști că suporți această despărțire cu eroism și nu te consumi, că nu-ți ajută la nimic. Nu doresc altceva decât, fie și la anul, dar să mă întorc la tine sănătos. Cum ți-am mai scris, până la 1 oct. va trebui să primești în total suma de cincizeci și cinci de mii lei. Faci ce știi mai bine cu ei. Să iei o locuință bună. Să nu duci lipsă de nimic. Angajează o servitoare dacă vrei. Să ai casa caldă și mâncare. Cumpără lemne pentru întreaga iarnă. Insistă ca să te mute la centru. Nu renunța. Vei putea propune la supraprimară. Să nu fii disperată că mă supăr. Eu sunt bine. Te pup dulce Cicu.

70.

                                                                                                                  6.IX. 1941

                                Cică scumpă,

Tot mai mult mă gândesc la neliniștea ta pentru mine. De aceea caut să-ți scriu tot la 3 zile. Totuși cunoscând cumințenia ta specifică tu nu vei dispera și-ți vei menține cumpătul. Să fii fericită că sunt bine, mulțumesc lui Dzeu. Tot la fel mă bucur și eu la vestea că și tu ești bine. Desigur însă de fiecare dată mă doare faptul că ești sortită să stai atâta timp singură, departe de ai noștri. Toate vor avea sfârșit odată. Mă frământă și pe mine atâtea gânduri, caut însă să le alung pentrucă nu-mi fac bine. Dacă nu mă gândesc la nimic, timpul trece mai repede. Iată într-adevăr că suntem aproape de toamnă. După zilele calde din Aug. Acum timpul s-a cam răcit, mai ales noaptea. Ar fi un mare noroc să se mențină timpul frumos. Suntem pe malurile Niprului. E mare pustietate pe aici. Abia la 15-20 km mai găsești câteva case sărăcăcioase acoperite cu pământ. Încolo șes întins fără arbori, doar unde și unde câțiva salcâmi. Desigur tu vei fi preocupată cu mutatul. Nu știu cum ai rezolvat cu mobila. Ar fi bine să cumperi o cameră combinată, să te simți bine, sau dormitor, cum vrei tu. Știu că ți-ai pus atâtea lucruri pt iarnă și te pregătești pentru începerea cursurilor. Ași fi foarte fericit dacă te-aș ști eșită de la Nr. 3. Să ducă greul și alții nu numai tot noi. Cică dragă, mă scol și mă culc cu tine în gând. Să-ți cumperi tot ce-ți lipsește. Scrie-mi mult și multe. Te pup și te îmbrățișez cu tot dragul, Cicu.

71.

                                                                                                                      Rovine, 6 IX 1941

                               Dulcele meu dor,

Poate este ultima scr. pe care ți-o scriu de aici. Iar tu îmi vei scrie de acum înainte la Hălmăgel, unde suntem utilizați, jud. Arad. Tu cunoști această regiune pe cât îmi amintesc. Mă bucur că voiu fi din nou între săteni de-ai noștri. Muncind cu drag, vom obține rezultate mult satisfăcătoare. Duminecă mă voiu duce pt a mă prezenta la post și să văd de locuință. Reîntoarsă o să-ți comunic toată situația mea. Sunt fericită că plec din mediul acesta. Acolo e o regiune ca și la Lăschia, acum văd pe hartă. Vezi, când vii acasă, nu vei găsi pe Cica aci- deci va trebui să faci un drum mai lung. Azi am primit c.p. din 24 VII. Sunt fericită, nu simt nicio povară, când te știu sănătos. Pătrășcanii sunt numiți la Mișca, aproape de Ciumeghiu. Altă extremitate.! Teieneștii pe loc. Cicușorul mamii dulce te pup cu mult dor. Un radio va fi singurul meu prieten în acel cătun. Cica.

72.

                                                                                                     8 IX. 1941

                                   Cică scumpă,

              În afară de c.p. a ta din 19 Aug. La care ți-am răspuns, n-am mai primit alta până azi. Ți-am trimis și o scrisoare personală închisă, poate vei avea noroc s-o primești.Azi am scris a douaoară lui Teodor rugându-l să trimită 50 peng. Mamei. Poate, va fi ultimul gest al meu față de ea. Am scris și lui Băcicu la Seini. Cică dragă, nimic nou nu-ți pot scrie. Acelaș dor nebiruit mă cuprinde  pentru tine. Mă gândesc că mâine vei începe cursurile, iar fără mine și vei scăpa o lacrimă. Și oare vei fi mulțumită cu clasa, va avea cineva înțelegere pentru tine, ori te vei enerva zadarnic. Trebuie să propui la cursul superior, deoarece ai lipsă de insp. Specială ptr gr. II Ași fi fericit să te știu la Nr. 1 și că ai acolo spre centru o locuință bună. Cicu, așteaptă să te revadă fericită și până atunci te pupă dulce, Cicu. Lui Pătrașcu i-am scris mai demult.

73.

                                                                                                                         Arad, 9 IX 1941

                      Cicușorule scump,

               Sunt la Arad în chestiunea utilizării mele. Am făcut o ultimă încercare pt a rămânea pe loc însă categoric am fost respinsă. Am vorbit chiar cu Insp spunându-mi că prezentarea mea la post este obligatorie, colegii de acolo fiind plecați. Să u-ți închipui că regret plecarea, ci mă bucur că voiu trăi într-o regiune rom. Totuși îmi va trebui timp până să cunosc mediul și să mă obișnuiesc. Transportul bagajelor îl fac cu un tren militar care transportă cai dela Pecica la Hălmaj. Mâine, Miercuri, le voi îmbarca, iar eu mă duc cu un tren personal, să nu te neliniștească acest gând. Avem și noi femeile datoria de-a lupta. După sosire îți voiu scrie! Să-mi scrii des. Scr. tale mă vor face să nu simt singurătatea. Te pupă dulce Cica ta dragă. Când vii?

74.

                                                                                                     Hălmăgel, 12 IX 1941

                             Dragă Cicușor,

                    Ajunsă aci, primul gând mi-l îndrept spre tine și-ți scriu ca să știi și tu cum am sosit.

Am plecat dela Pecica în ziua de 10 l.c. Bagajele le-am expediat cu trenul mil. Până la Halmaj, datorită unor camarazi de-ai tăi. Am ajuns bine. Eu am plecat cu personalul și am dus cu mine și pe soția lui Suciu, ca să-mi ajute. Mâine se reîntoarce la Pecica. Dela gară le-am transportat cu 2 trăsuri. Am găsit o locuință, peste așteptări. Un dormitor complet iar camera podimentată, uscată și sănătoasă la o familie de țărani. Am închiriat-o pt 800 lei lunar. Cred că mă voiu simți bine mai ales după venirea ta. M-am aprovizionat cu de toate. Mâine voiu primi scr. ta, care a sosit după plecarea mea. Pe aici mulți ca și tine. M-am bucurat de consursul lor. Cicu mamii te aștept. Scrie-mi aici. Te pupă dulce Cica ta.

75.

                                                                                                            12. IX. 1941

                  Dorul meu scump,

Iată că au trecut aproape 2 săptămâni decând n-am mai primit de la tine nimic. Afară de scrisoarea ta din 19 VIII n-am mai primit alta. Eu sunt bine. Am cam început să ne gândim la iarnă, deși timpul încă este frumos. Mi-am comandat prin unitate 1 manta, 1 fular, 1 căciulă și 2 perechi ciorapi de lână. Aș fi scris să mi le trimiți tu dar vezi că nu vin pachete. De altceva n-am lipsă. Cămașa cumpărată de tine abia acum am îmbrăcat-o. Am tot păstrat-o crezând că voiu avea lipsă la unele ocazii, dar văd că prin localități nu ne abatem. Cele două 2 cămăși kaki, cam vechi, le-am întors gulerele pentrucă erau complet decolorate și începeau să se rupă. Acum mă voiu servi. Am mai primit 2 cămăși fără gulere, albe, care le voiu purta la iarnă pe sub aceste kaki. Puloverul este bun. La caz că mi-o fi frig, am să îmbrac pe dedesubt și pijamaua, pe care n-am avut ocazia s-o întrebuințez până acum. Astfel că, dacă îmi vor sosi cele comandate, sper să nu rabd frig. Aștept nerăbdător scrisorile tale. Știu că voiu primi cel puțin vreo 4 deodată. Tu ce mai faci Cică scumpă? Să nu fii tristă, Dzeu are grije de noi. Scrie-mi multe. Sunt curios dacă vei primi scrisoarea trimisă prin cineva. Banii i-ai primit? Te pupă dulce, Cicu. Pecicanii bine toți. Au primit niște scrisori trimise prin cineva.

76.

                                                                                                              Hălmăgel, 13 IX 1941

                          Dragă Cicușor,

            Au trecut trei zile de când mă găsesc la noul post. Cunoști regiunea, deci nu ți-o descriu. Zilele ploioase și posomorâte de toamnă, apoi aspectul nu prea frumos a acestui sat de munte mă face să mă gândesc mult la tine și la ziua când ne vom revedea. Odată aranjată, voiu căuta posibilitatea de a-mi procura ziarul și după sosirea ta, neaparat un radio care să mă pună în curent cu evenimentele zilei și să-mi alunge urâtul. Locuința e bună și corespunzătoare. Azi fac curățitul și mă instalez iar de luni încep munca în mod serios. Sunt trei posturi plus unul nou înființat. Dir. E plecat, sunt eu cu soția lui. Mâine facem împărțirea claselor. Clădirea e nouă cu două săli. Totul însă neglijat! Mutatul m-a costat cam 2000 lei. Am făcut bine că mi-am adus făină – aici nu găsești așa ceva, 2 mj ne va ajunge nouă. Totul a ajuns în bună stare, până și conservele, cari te așteaptă. Cicușorule dulce, locuiesc lângă primărie, la Cristea Ioan. Dela gară vii cu trăsura! Când să te aștept? Sunt nerăbdătoare până mă vor găsi scrisorile tale. Cu dor te sărută dulce Cica.

77.

                                                                                                                              13. IX. 1941

                                  Cică dragă,

               Prinzând pe cineva care pleacă spre țară, scriu fugitiv câteva rânduri, deși numai eri ți-am scris. Sunt bine. Timpul e frumos. Sunt cu gândul mereu la tine. Aștept nerăbdător scrisori dela tine. Ultima primită e din 19 VIII. Scrie-mi multe. Ai noștri din Ungaria ce mai scriu? Cum stai cu postul? Dar cu locuința? Te pup dulce, dulce, Cicu.

78.

                                                                                                                                    19. IX. 1941

                           Dulcele meu Cicușor,

               A trecut o săptămână de când sunt aici și abia azi am primit scr. cu fotografia trimisă prin camaradul tău dela Hațeg. Scr. mi-a predat-o un lt. Care care a făcut rechiziții la pecica. Cicule scump, m-au impresionat până la lacrimi rândurile tale. Mă cuprind fiorii gândindu-mă prin câte primejdii ai trecut. Numai Dzeu mai poate face o minune de a te salva. Sunt veșnic cu gândul la tine. Îngrijorată când trec zilele fără să-mi scrii. Mai mult de cât a mea, situația ta mă neliniștește. Apoi și mediul în care mă găsesc mă face să te doresc și mai mult. Cicușorule drag, când ne vom revedea? Îmi pare f. rău că m-am grăbit cu plecarea. Am făcut-o numai pt că mi se ivise ocazia de-a transporta bagajele cu un tren m. Acum Teianu încearcă să mă readucă la pecica! Mi-a scris că a obținut promisiunea. Sunt în așteptarea răspunsului. Voi sacrifica ori cât numai să mă revăd la Rovine. Cu aceste schimbări scr. tale le primesc cu mari întârzieri. Voiu scrie și la Hțeg ce-i cu suma trimisă. Nu peste mult timp voiu prelua și dela Dna Bianu. Chiar de nu voi reuși să mă restabilesc la Rovine, mai târziu mă voiu duce până acolo! Toate avem din belșug numai tu lipsești. Cicușorule scump și cum te aștept! Aici mă voiu simți bine numai alăturea de tine. Tot acum scriu și celor de acasă și la Roșiori. Unde ești Cicu mamii? Cu gândul spre Dzeu! Te îmbrățișează cu dor Cica.

79.

                                                                                                               20 IX. 1941

                                         Dragă Zina,

                Din cauza inundațiilor ce se spune că au fost prin țară numai eri am primit scrisorile tale din 22 VIII, 27 și 28, apoi din 1,2 și 6 sept. Totodată o scrisoare dela mama din Lăschia, înduioșătoare. Îi răspund. Sunt mâhnit până în adâncul sufletului că cei de acasă cu toate ordinele Min nu pleacă urechea la necazurile celor năpăstuiți de soartă și cari fiind la mii de km de Țară nu-și pot apăra dreăturile. Dacă scrisoarea aceasta ai fi putut-o primi la timp, ți-aș fi scris ca să nu pleci nicăieri. Eu nici așa n-am speranța să funcționez în acest an școlar iar pentru tine, la pecica sau Rovine, unde funcționează zeci de detașați se găsea un loc. Este absolut inuman ce au făcut cu tine, să te pună pe drumuri, femeie singură, fără niciun ajutor dela o extremitate a județului la cealaltă, fără comunicație și locuri necunoscute. Parcă văd că cei cari boeresc pe acasă s-au aranjat cu posturi bune. Și eu n-am fost și nu sunt printre cei din urmă învățători ca să mă numească într-un cătun, fără să țină seamă nici de calificația, capacitatea de muncă, priceperea și ambiția mea. Aștept să-mi scrii detailatcum se prezintă Hălmăgelul c-apoi să scriu la Inspectorat și Minister.

            Mă găsesc la Răsărit de Nipru. Pe lângă grijile mele se adugă și aceea a calvarului tău cu prilejul mutatului. Dzeu ne va ajuta. Fii liniștită și nu crede în svonuri, sunt sănătos. Îți scriu tot la Rovine că nu știu precis dacă ai chiar plecat. Scrie-mi cine mai e acolo: preot, înv., cum e școala, atmosfera.

80.

                                                                                                    20 IX 1941

                           Cică scumpă,

             Continuu pe a doua c.p. Nu știu cum să-mi ascund îngrijorarea ptr soarta ta. Ce vei face singură și izolată acolo în cătunul acela din Mții Apuseni. Cel puțin ai avut ideia de a-ți cumpăra grâu și făină ptr iarnă. Acolo e un ținut sărac. Ești singură desigur și tu te vei necăji cu atâția copii. Eu în locul tău fiind făceam contestație la timp, mergeam la Insp. Timișoara. Știu că numirile aceste nu sunt definitive, atunci ce interese mai mari a avut Chepețan de a veni la Rovine. Chiar dacă faptul este consumat acum și nu se poate reveni, mai ales că tu te vei fi prezentat la post și te vei fi mutat, totuși voiu scrie inspectoratului. Sunt sigur că cei de acasă „s-au învârtit” și cu jumătate atâtea drepturi au primit posturi mai bune. Dar nu vom rămâne noi la Hălmăgel, atâta ambiție am și eu. Ai primit scrisoarea închisă? Dar restul de bani? Toate vor trebui să meragă după tine la Hălmăgel. Cu gândul mereu la tine, te pupă dulce Cicu.

81.

                                                                                                                        Hălmăgel, 21 IX 1941

                    Cicușorul mami dulce, scump și drag,

Aș vrea să am o mașină de scris pt a pune pe hârtie la repezeală tot ce vreau să-ți spun. Voiu uza de răbdarea ce-o mai am, totuși nu voiu reuși a și le expune într-un mod mai sistematic. Scr. primită dela Hațeg am recitit-o de mai multe ori. De fiecare dată mă cuprind noi fiori, văzând prin câte primejdii ai trecut. Mulțumesc lui Dzeu și rog pe Preacurata să te ocrotească și de aci înainte. Scrisoarea ta a fost citită, cred de mulți camarazi de ai tăi, la Hălmagiu, când am primit-o nu mai exista din plin decât două petecuțe de hârtie sdrențuite. Fotografia am lipit-o pe un carton. A doua c.p. cu fot. N-am primit-o. Le voiu păstra ca sfinte amintiri a clipelor prin care ai trecut. Azi, cum sosii dela biserică am primit 4 c.p., din 1,6,8,12 , l.c.. Mi-au încălzit sufletul văzând că ești bine. Întâiu am citit-o pe cea mai recentă. Mi-ai creat o sărbătoare liniștită. Voiu încerca să-ți răspund la fiecare.

În câteva rânduri mi-ai scris referitor la utilizări. Și eu am citit și știam că avem întâietate la utilizări. Am specificat în cereri, am fost și personal de trei ori la Insp și înainte și-n urma utilizării. Toate insistențele mele au fost zadarnice. Dacă era câtuși de puțină voință m-ar fi satisfăcut. Situația a fost următoarea: în jud. Arad erau 300 refugiați pentru 160 posturi dintre cari 60 p. Pt orașul Arad iar restul de 100 p pt județ. Surplusul de înv. I-au pus la dispoziția Insp. Timișoara cari i-a plasat în alte părți. La Rovine nu voiau să ne mențină, fiind com minoritară. Totuși, în urma plecării lui Dumitru, Roncu, Chepețan, Manghena, Stepici, Vârtaci Gh. Puteau să mă lase pe loc. Când i-am făcut această propunere Dlui Insp. Mi-a ordonat să mă prezint imediat la post, neputându-se modifica dispozițiunile Mstr. Ce era să fac? Am plecat ivindumi-se ocazia de-a transporta bagajul cu trenul m. După plecarea mea, fără să știu, Teianu a făcut intervenții pt. a mă menține la Rovine. A obținut promisiunea că se vor face demersuri la Buc, cerându-mi să-i comunic dacă aș fi dispusă să revin la Rovine. Cu toată greutatea transportului, am acceptat propunerea lui. Ulterior mi-a comunicat că deja s-a înaintat la Buc un tablou cu mai multe cazuri ca și al meu. Suntem în așteptarea răspunsului. Dacă a fi să mă mut, am să te anunță printr-o telegramă. Nu costă mult cu reducere. Până la 20 cuvinte se taxează cu 14 lei.

Încep să mă obișnuiesc și aici. Totuși uneori mă copleșesc prea multe gânduri. Ca și tine caut să le alung. Această seara și mai ales când scr. tale întârzie. Atunci simt că nu voiu putea suporta singurătatea aici. Sunt prea izolată. Aici n-am decât pe soția dir cu care propun la școală. Am cunoscut câteva colege. În general, societate cam alterată, decă nu caut prietenia nimănui. Dacă va fi să rămân aci, mă voiu abona la ziar și nici de un radio nu mă voiu lipsi. Ziarul abia l-am putut comanda dela Hălmagiu de 4 ori. Cu locuința sunt foarte mulțumită. Cameră bună, podimentată, cu stocător, un  dormitor alb. Am aranjat-o bine – nimic de zis. Oamenii, gazdele, sunt persoane cu multă atenție și bunăvoință. Cu toate acestea, dacă va reuși, mă voiu întoarce la Rovine. Acolo îi am pe teienești și e un alt mediu. Să nu fii îngrijorat despre mutarea mea dacă va fi s-o fac. M-am obișnuit cu toate necazurile! Pt iarnă sunt aprovizionată cu de toate. Făină am 200 kg. Am făcut foarte bine c-am adus deoarece aici nu se găsește decât o calitate mult inferioară. Conservele te așteaptă! Eri pentru primadată am fost la piaț la Hălmăgel. E o distanță de ½ km. Fiind îngrijorată că nu-mi scrii, am întrebat prin telefon la Pecica dacă n-au sosit scr. dela tine. Am fost nespus de fericită, spunându-mi că mi-au expediat 4 c.p. Banii n-au sosit la Pecica. Am încercat să vorbesc cu Hațegul dar n-am reușit, linia fiind ocupată de către m. Atunci am scris sblt Sahin o c.p. întrebându-l de soarta banilor. Desigur că am să-i primesc mai târziu. Tot ce mi-ai trimis este intact. Încă am bani de ai mei cam 2000 lei și un împrumut lui Pătrascu de 3000 lei. Nu  mă gândesc la mobilă, chiar de m-aș restabili la Rovine. Până nu vii tu și situația nu se liniștește la ce bun să investim bani în mobilă.

Cicu mamii aș regreta mult dacă dorința ta nu s-ar putea satisface. Dna Bianu nu s-a reîntors dela Oradea. Eu îi dădusem procură pt 1200- iar restul de 70 să-și acopere cheltuielile de drum. Ar fi bine dacă ar putea să-i trimită maichii cât de puțin. Când dna Bianu mi-a făcut propunerea, singură nu știam ce să fac. Știam că și dorința ta e să lichidăm odată și aceasta era singura și cea mai bună ocazie. Va trebui să fac un drum la Pecica după sosirea dnei Bianu. Dacă aș ști că vei veni acasă ți-aș spune să treci tu pela ei. Dacă s-ar întâmpla să vii înainte de a te anunța eu unde sunt dela Arad întreabă la telefon pe Rebreanu. El va ști dacă sunt la Rovine sau nu. Din Ungaria n-am primit nimic cam de două luni. Cu necazurile mele nici eu nu le-am scris de mult. Într-un timp nu ți-am scris, așteptându-te să vii, după cum știiȘ ai scris, și pentru aceea n-ai primit într-un interval scr de la mine. Cicu mamii să te îmbraci bine. Să-ți cumperi tot ce-ți trebuie pentru iarnă. Deacum începe frigul. Și pe aici e rece bine. Oamenii sunt îngrijorați pentru recolta porumbului. Eri am cumpărat dela Hălmagiu lână să-ți lucrez câteva perechi de ciorapi. Voiu încerca să-i trimit, împreună cu flanela. Ce rău că nu că nu m-ai ascultat s-o fi lăsat la tine. Pt soldații depe front se primesc pachete. Voiu strecura în el și câteva bucăți de săpun. Multe aș vrea să-ți pun în el. Dar mi se pare că nu-i permis de cât îmbrăcăminte. Mă voiu interesa la Arad. Scrisori în plic se primesc dar deslipite. Să ne scriem mai bine pe c.p. Scriem des și așa știm unul despre altul.

Cicușorule dulce nu sunt tristă decât atunci când trec zile fără să primesc vești dela tine. Atunci mă copleșesc atâtea gânduri și mai ales seara. Prin rugi către Dzeu le alung. Cica te așteaptă cu același dor în suflet. Vei găsi-o cum ai lăsat-o. Poate cu o figură puțin schimbată din cauza suferinței cari lasă urme adânci! Cica nu plânge decât când dorul o biruie. Și atunci se resemnează, gândindu-se ce sunt atâțioa nenorociți în lume, gândindu-se la idealul pentru care luptați. După terminarea războiului, reîntors acasă, vom trăi fericiți alăturea, poate de un Cicușor care să ne netezească crețurile frunții săpate de suferințele trecutului. Îți trimit două poze făcute la prepararea marmeladei pentru bravii noștri ostași Alină-ți dorul, cum mi-l alin și eu cu cele trimise de tine. De când sunt aici încep să mă refac. Aerul de munte ațăță pofta de mâncare. Nu fi îngrijorat pt mine. Eu sunt bine aici. Nu sunt expusă la nimic. Dorul și gândurile mă frământă. Neliniștea mea este f explicabilă. În tot momentul mă gândesc că și s-ar putea întâmpla ceva. Dzeu e bun și ne ascultă ruga. Nimeni n-are un Cicușor atât de cuminte și înțelegător care să scrie atât de des. Dar nici o a doua Cică nu găsești. Ea știe suporta durerea cu o tărie de neînchipuit. Tot acum scriu la Lăschia și Florichii Teianu. O rog să se intereseze dacă n-aș putea propune la Pecica. În cazul acesta m-aș stabili în camera de lângă ei, unde a locuit conducătoarea. S-ar putea să reușesc deoarece sunt plecați atâția colegi. Am s-o rog ca să mă ceară directorul. Deocamdată îmi este indiferent dacă reușesc sau nu să plec la Rovina. Când te știu pe tine sănătos mă simt împăcată cu situația ori unde m-aș găsi. Atât, că schimbându-mi domiciliul scrisorile le primesc cu mare întârziere. Ziua de azi a trecut bine. După masă am fost invitată la colega și am jucat reumi. Înainte de culcare recitesc scr tale și parcă de fiecare dată găsesc printre rânduri ceva nou. Veșnic sunt cu gândul la tine! Pe aici se aude că s-ar schimba!

Dorindu-ți mult curaj și bărbăție, te îmbrățișez și sărut cu dor, Cica. Rancu scrie că te caută.Vida e tot în regiunea Olt.

82.

                                                                                                           22 IX 1941

                          Dragă Zina,

                Eri ți-am trimis 2 c.p. în care îți arătam toată îngrijorarea mea pentru faptul că trebue să te muți și îmi exprimam mâhnirea față de cei care în lipsa mea au aflat de bine să te pună pe drumuri. Aștept cu nerăbdare știri de la tine despre felul cum este și cum te simți la Hălmăjel. Scrie-mi tot. Dacă cumperi radio, cumpără unul bun. Sunt undeva peste Nipru. Sunt deplin sănătos. Timpul frumos, dar noaptea cam frig. Te pupă dulce Cicu.

83.

                                                                                                         Hălmăgel, 23 IX 1941

                        Cicușorule scump,

                Începând de Duminecă, în fiecare zi am avut bucuria de-a primi vești dela tine. Din rândurile tale se desprinde grija și neliniștea ce o ai pt mine. Și nu înțeleg pt ce atâta frământare! E adevărat că uneori am scris prea trist pentruca apoi să-mi dau seama că n-am procedat bine. E natural ca să am uneori și astfel de momente. Tu știi însă cât sunt de călită în suferință și cu câtă tărie pot suporta această despărțire. Și mai ales scrisorile tale atât de dese îmi dau mari puteri de-a lupta cu gândurile și necazurile pe cari le întâmpin adesea. Te rog să fii liniștit. Să nu te preocupe atât de mult situația mea. Am de toate din belșug. Cum bine spui, „fie și mai târziu” dar să te revăd la căsuța noastră, sănătos. Pt. aceasta mă rog mult. Vineri 26 l.c. am o liturghie pt tine la 6 de când ești plecat. Dzeu e bun și ne ocrotește. Desigur ai aflat târziu despre mutarea mea și te va fi durut acest lucru. Să știi Cicule drag, că nu-i rău aici. Sunt f. mulțumită. Și dacă ai sosi și tu am fi fericiți să stăm 1 an aici. Te-ai odihni și te-ai reface! Din alte părți n-am primit scr. Cu școala nu mă prăpădesc, căci e frecvență foarte slabă. Mă odihnesc și alimentez bine. M-am refăcut mult decând sunt aici! Cicu mamii încurând îți voiu trimite ciorapi de lână și alte l. Calde. Te îmbrățișează și sărută cu dor, Cica. Se pot trimite pachete pe front dar numai cu încălțăminte.

84.

                                                                                             23 IX 1941

                        Cică scumpă,

              Am primit scrisoarea ta din 9, azi, prin care îmi comunici ultima ta intervenție. Bine faci dragă că te împaci cu situația. Te vei simți bine. Aranjează o locuință drăguță. Fă-ți datoria dar nu abuza, crută-te. Mai ai de trăit. Când voiu ajunge acasă vom aranja altfel. Chiar când am primit scrisoarea ta, cu o oră înainte trecusem peste un mare pericol. Dzeu m-a păzit. Cică dragă, vezi să ai grijă de tine. Să nu ți se întâmple nimic. Angajează-ți o servitoare. Cumpără-ți radio. Ai primit suma cealaltă? Aceasta e prima scrisoare pe care ți-o trimit la Hălmăjel. Din Hălmaj poți să-ți cumperi de toate. Aștept nerăbdător să-mi scrii despre toate. Cam poimâine cred că voiu primi. Te sărut cu dor și drag, Mihai.

85.

                                                                                                                   24. IX 1941

                                  Dragă Zina,

                  Eri ți-am răspuns la scrisoarea din 9 IX. Am început să mă împac și cu plecarea ta la Hălmăjel. Până în prezent sunt bine, sănătos. Timpul se menține frumos, ceea ce pe noi ne bucură. Când îți scriu aceste rânduri stau de vorbă cu camaradul meu Ioachim Clotan și ne promitem că după reîntoarcearea noastră în țară ne vom cerceta și vom depăna amintiri, bunăoară cum stăm acum în adăpost amândoi că ne supără rău niște bondari ce zboară pe deasupra noastră. Scrie-mi cum te simți la Hălmăjel și cum te-ai aranjat. De pe acasă ce știi? Am scris lui Pătrașcu, Nițaș, Teianu, Sumitru și nici unul nu mi-a răspuns. Te pup dulce, Cicu.

86.

                                                                                                               Hălmăgel, 27 IX 1941

                                  Cicule scump,

                 Luni ți-am expediat o scr. rec. Cu două poze, care aș dori mult să ajungă la tine. În 25 l.c. ți-am scris o c.p. de-atunci n-am mai primit nimic dela tine. Aștept și cred că azi vor sosi. Azi primii dela Florica și Lenuța. Ambele își exprimă regretul despărțirii. Florica a primit scr. dela tine, îți mulțumește pentru atenție. Nu-nțeleg dece ai atâta încredere în Stănescu? Nu mai insista cu nimic! Ne lăsăm în voia destinului.Poate e mai bine așa! Dela Buc. N-a sosit răspuns până acum. Nici eu nu știu ce aș face dacă aș reuși să fiu remutată la Rovine. Nu-i mai bine să stau pe loc, aci? Ce rău că nu ne putem consulta! În orice caz, te voiu anunța printr-o telegramă. Eri primii prin direcțiune sc. Un plic oficial dela păr. Mitruț. Desfac scr. și abia în al treilea plic găsesc alăturea de al treilea raport, scr. ta trimisă preot. din Hațeg. Amândoi preoții îmi scriau că au bucuria de a-mi trimite o scr. dela tine, pe care o primisem mult înainte și despre care niciunul nu știa despre ce scr. e vorba. Le scriu amândorura și le clarific soarta scrisorii mele. A fost o adevărată distracție citindu-le rapoartele și scr. nicăieri, decât cea trimisă vicarului Hațeg. Bătrânul îmi scrie că s-a bucurat mult știindu-te sănătos pt că a rămas cu cele mai bune impresii despre tine. Îmi cere să-i trimit dânsului scr. pt tine pe cari le va preda Bat. Cari pleacă pe front.

Cica e cuminte. S-a refăcut mult. E bine dispusă. Lucrează la ciorapi pt Cicu. Să-i facă șiun pulover? Da. Mâine cumpăr lână! Ce să-i mai facă Cicului? Azi a făcut o bundit. pt. Cicu. Sunt în așteptarea banilor! Vor sosi!. Cicușorul mami dulce, mă culc cu tine-ngând. Unde ești Cicule? Ce bine ai face nanica aci. Te aștept cu atâta dor! Cica te pupă.

87.

                                                                                                                      27 IX. 1941

                                         Cică dragă,

               Eri am primit scrisorile tale din 12 și 13 Sept., primele dela noul post. Mă bucur că ai ajuns bine și că mai ales ți-ai găsit o locuință potrivită. Odată curățat acolo, te vei simți bine. După războiu ne vom stabili noi din nou acolo unde ne va plăcea. Ai făcut bine că ți-ai adus făină. Puteai duce și grâu, din moment ce ai avut vagon. În Hălmaj am fost în manevrele din 1938. Știu că pe-acolo sunt camarazi v.m. s-ar putea să ne urmeze. Dar îmi scrii prea puține lucruri. Îmi face impresia că îmi scrii totdeauna fugitiv. Sper că celelalte c.p. după ce te vei aranja, le vei scrie mai mărunt. Scrie-mi tot. Eu sunt bine. La mersul acasă nici nu mă gândesc pentrucă îmi fac numai rău. Timpul f. frumos, dar nopțile f. reci. Noroc că am îmbrăcăminte. I-am spus lui Suciu că soția lui te-a condus. Te pup cu mult dor și drag, Cicu.

88.

                                                                                                               29. IX. 1941

                            Cicușorule dorit,

              De câte ori dorul mă biruie, iau și scriu împărtășindu-ți o parte din gândurile ce mă frământă. Azi e Duminecă, deci dispun de timp pt a sta cu Cicu mamii de vorbă. Gândurile mele se-ndreaptă veșnic spre tine ziua și mai ales seara sau noaptea când mă trezesc. Atunci spun un „Doamne ajută” și-ncerc să-mi închid pleoapele… Uneori îmi apari în vis. Mă scol fericită, dispusă pt o muncă mai intensă în aceea zi. Azi a trebuit să stau liniștită acasă. Am regretat că nu am putut merge la biserică, astfel lungindu-mi ziua de azi! M-am odihnit mai mult, așa cerându-mi organismul. Timpul se menține plăcut. Uneori și mai ales seara e rece. Încă n-am luat lemne decât 1 m. Seara mai aprind un foc. E o atmosferă așa de plăcută. Mă uit la patul tău care-i neatins și-mi vin în minte atâtea momente petrecute în căminul nostru cald și tânăr dela Seini. Când mă copleșesc astfel de amintiri, ca o resemnare îmi îndrept gândul spre Dzeu, în care am atâta nădejde de bine. Azi îmi scrise Florica că să stau pe loc liniștită. Vasile i-a spus că cei de sus au instrucțiuni să se poarte cu mănuși față de utilizați, dar în fond să-i apese. S-a luat notă despre cei ce s-au prezentat la post iar cari nu-s la post sunt urmăriți și riscă să fie destituiți. Eu sunt împăcată cu gândul de-a rămâne aici. Mă simt bine. Iar după venirea ta, nimic nu-mi va lipsi. Te aștept Cicule, cu atâta dor! Nu te voiu lăsa să propui, ai să te odihnești, să te refaci. Cica se va îngriji cum va ști mai bine! Cineva îmi spune că vă schimbă. Îmi spunea că primiți bundițe pt iarnă. Mult mă gândesc să nu rabzi frig. Să te-mbraci bine. Scrie ce ți-ar trebui, eu pot să-ți trimit orice. Să-ți fac ciorapi lungi, cu sau fără talpă?Încurând ti-oi trimite 2 p. ciorapi scurți, flanela pantalon, săluțul de lână, 2 p. ciorapi subțiri ca să-i iei pe sub cei de lână și flaneluță pentru picioare. Ar fi bune mănuși de lână. Scrie tot ce-ți lipsește. Știi că sunt fericită când îți pot trimite câte ceva. Din Ung. n-am primit nimic. Eu le-am scris. Cica e f. cuminte, bună și liniștită. Scr. tale îmi alină dorul și alungă gândurile rele. Eri am primit pe cea din 13 IX. Cu dor te îmbrățișează și sărută Cica ta.

89.

                                                                                                                   30. IX 1941

                                  Cică scumpă,

                  În afară de scrisorile tale laconice din 12 și 13 Sept. Încă n-am primit altele dela tine, deci le aștept nerăbdător pe celelalte. Sunt bine, să n-ai nici o grije și să nu dai crezare unor noi versiuni. Timpul trece când mai bine, când mai rău, cu gândul însă mereu la tine și la Țară. Acum am făcut rost de c.p. din străinătate și voiu răspunde mamei la Lăschia. Eu ți-aș scrie mai multe dar n-am nici nervi nici timp și vezi nu poți împărtăși fapte de pe front. Fii fericită că mă știi bine! Te îmbrățișează și te pupă cu tot dragul, Cicu.

90.

                                                                                                                   Hălmăgel, 30 IX 1941

                              Cicule scump,

                  Azi primii cele 2 c.p. prin care-ți exprimi durerea și revolta contra binevoitorilor și-a destinului nostru. Am prevăzut această revoltă. Ți-am scris în nenumărate scr. cum au decurs lucrările. Nu-mi place să mă milogesc să insist pt un lucru de care am fost refuzată. M-am gândit să fac contestația și era concepută, însă nu eram sigură de reușită și pierdeam ocazia de a-mi transporta bagajul cu trenul m. Știi că-mi place să fiu punctuală, la datorie. Eram prea istovită ca să-ncerc noi forțări, să bat din nou ușile insp. mai ales că nimeni nu te privea și nu-ți pătrundea durerea și situația în carete găseai. Hălmăgelul e un cătun cam la o distanță de ½ km de Hălmaj cu 250-300 locuitori. Scoala e nouă cu 2 săli și 4 posturi. Dir. E plecat, propun cu soția care și-a cerut detașarea, nu i-a reușit iar acum intenționează să-și ia concediu medical. Încurcată cum am auzit cu fostul înv. care e utilizat în altă parte. Ne întâlnim la șc., acasă ne cercetăm mai rar. Preotul e un văduv bătrân, trăiește singur. S-a bucurat când i-am spus că tu ești cantor. N-a avut niciodată cantor dintre intelectuali. Nu știe însă că tu ești unit contra cărora simte ură. Aceasta-i elita capitalei. Cica stă tot timpul acasă. Îmi văd de lucrurile mele. Nu simt lipsa nimănui. Scrisorile tale îmi sunt singura mângâiere. Nu vreau să mă gândesc la distanța ce mă desparte de Arad. Sunt f. mult izolată. Acest an, dacă starea-mi sufletească mă va ajuta mă voi pregăti pentru gr. II. Insp. Timișoara anunță pe înv. din jud. ca să-și înainteze cerere și memoriul activității- acei cari au termenul pt gr. II. Insp. Arad n-a comunicat nimic! Am căutat în dosar, n-ai nicio copie după ale tale. În Buletinul de azi citii că Stepici e mutat la o șc din jud Dorohoi iar Anițaș Vasile la o șc. Din jud. Iași, fără soții. Cu unii soarta e și mai crudă! Împacă-te de a mă știi aici. Cuvintele tale dragi mă fac să nu simt singurătatea. Mă bucur că primești scr. dela ai mei. Eu nimic. Cicușorul mamii scump, nu vrei să vii la Cica ta? Mi-e sufletul plin de dor. Mai știi ce surprize ne rezervă viitorul? Se poate că ne vedem la Seini. Te sărută și îmbrățișează Cica ta bună.

91.

                                                                                                            Hălmăgel, 2 X. 1941

                           Dragul meu Cicușor,

                  Îți răspund c.p. din 23 și 24 IX. Mă bucură nespus de mult vestea că ești bine și că te-ai deprins cu gândul de-a mă ști aici. Cu toate ne obișnuim! M-am grăbit cu mutatul deoarece voiam să mă găsești aranjată când vii, precum îmi scriai odinioară. M-ai amăgit de atâtea ori! Totuși am convingerea că-n curând ne vom revedea, însă la seini. Cu toată greutatea transportului, îmi voiu duce bagajul, iar tu mă vei aștepta acolo! Drumul nostru spre casă, va lua direcția aceasta! Nu-nțeleg ce-i cu ai noștri că nu-mi scriu nici unii de atâta timp. Probabil mi-ai scris prin dna Bianu, iar dânsa nu s-a reîntors încă. Sunt curioasă dacă a aranjat chestiunea noastră. Aștept să-mi anunțe sosirea, pt am mă deplasa la Rovine. Cu un drum voiu cumpăra un aparat de radio, iar ție îți voiu trimite un pachet cu îmbrăcăminte. Să-mi scrii dece ai nevoie! Pot să-ți trimit orice, afară de alimente. Scrie Cicule ce-ți lipsește. Ce cunoscuți ai cu tine? Codre, Dragomir sunt bine? Cum ești Cicule drag? Ai mai slăbit desigur! Știu că te-ai schimbat mult. Răsboiul lasă urme adânci în sufletul ostașului. Dzeu să te aibă în paza Lui, să mi te aducă teafăr acasă. Cica, cu dragostea ei curată, va șterge și-ți va alina fiorii neliniștii și-a oboselii. Sunt în așteptarea banilor. Dacă nu-i primesc până Sâmbătă, voiu da un telefon la Hațeg! Cred că vor sosi. M-au căutat la Pecica! În fiecare Sâmbătă mă duc la piaț la Hălmagiu. Mă aprovizionez cu de toate. M-am înscris la primăria de aci cu 300 kg grâu. Nimic nu-mi lipsește. Am f. multe conserve, compot, dulceață, marmeladă. Toate te așteaptă. Timpul e frumos, în favoarea voastră. Vreau să știu ce-ți lipsește din îmbrăcăminte! Acum scriu și Viorichii. Ai scris degeaba lui Dumitru, căci a plecat și el, iar fam. Nițaș sunt utilizați în Severin, în ceva com. Ai primit scr. cu cele 2 fot de-a Cichii? Caut să mă simt bine aici.În tovărășia scr. tale numai bine sunt. Șeful de post e din Făurești. Cu gândul și dragostea mea spre tine. Te pup dulce Cica. Ți-am terminat 1 p. de ciorapi de lână! Ai nevoie de pulover. Fă-ți o bundiță de astrahan- pt Cica.

92.

                                                                                                 3. X. 1941

                            Cică scumpă,

                 Încă și până azi ultima scrisoare primită de la tine e aceea din 13 Sept. Se vede că nu mai ai poștă așa la îndemână. Eu, mulțumesc lui Dzeu, sunt teafăr și sănătos. În zilele trecute am scris la Lăschia și Roșiori. Tu ce mai faci? Cum te împaci cu noua situație? Aștept nerăbdător să-mi scrii mai amănunțit. Timpul se menține frumos, dar noaptea rece. Cu gândul mereu la tine, te îmbrățișează și te pupă Cicu.

93.

                                                                                                 Hălmăgel, 4 X. 1941

                       Cicușorule scump,

             Deși numai azi ți-am expediat o c.p., acum îți răspund celor 2 c.p. primite azi. Scr. tale le primesc mai repede de când le expediezi direct aici. Unele scr. cum spui, le-am scris fugitiv, căci nu eram în situația de-ați scrie altfel. Preocupată de felul cum mă voiu muta. Lucru nu prea ușor pentru o femeie singură. Odată ajunsă aci, lucru mult cu curățitul și aranjatul. Nimeni, nu mi-a ajutat la nimic. Singură am bătut lăzile, singură le-am desfăcut. Prin urmare, n-aveam timpul și liniștea necesară de a-ți scrie. Acum sunt refăcută complet. Timpul trece repede și mai ales nopțile. Când tu poate treci prin cele mai mari primejdii, Cica, în somnul ei liniștit, te vede uneori, fapt care-i alină dorul. Deoarece copiii vin dela mari distanțe, cursurile le începem la ora 9-12, iar d.m. 2-4. Atât dim. cât și la amiază am timp suficient pentru a-mi pregăti masa. Nu-ți poți închipui cu ce poftă mănânc. Decâteori am o mâncărică bună gândul îmi aleargă spre tine. Din sat nu pot cumpăra nimic. Altfel, găsesc lapte. Zilnic aduc 1 l cu 10 lei din care am smântână și brânză. Carne n-am posibilitatea de a cumpăra, decât pui. Nici la Hălmagiu nu se mai găsește decând cu armata. Sâmbătă, de obiceiu mă deplasez la Halm. Pt. cumpărături. Regret și eu că n-am adus grâu mai mult. Totuși cât am eu, ne va ajunge plus 3 m grâu cât m-am înscris aici. Dragă îmi scrii să iau un porc. Stii că regiunea e f. săracă. Porumbul f. scump și nici nu se găsește pe piaț. Toți mă sfătuiesc să-l iau mai bine gras. Voiu încerca să fac cum spui. Cicușorule, reîntoarsă dela sc. Stau acasă tot timpul și lucrez la ciorapi, gândindu-mă la tine. Nu simt nevoia nimănui. Mă simt atât de bine așa – și aceasta cât timp te știu pe tine sănătos. Azi noapte te-am visat. Erai gigea și te pupam! Multe îmi vei spune Cicule, ajuns acasă. Nimeni nu ne va deranja aici. Când va sosi aceea zi fericită?

       Soția lui Suciu mă ruga să-ți scriu să-i împrumuți soțului bani! Comunică-mi ca să-i pot scrie. Aici e toamnă caldă și frumoasă. Nopțile mai reci. Fructe f. puține. Viața în general f. scumpă. Încurând voiu ridica salarul, de data aceasta mărit. Cu gândul spre Preacurata, pe care o rog să te ocrotească, te sărută și te îmbrățișează Cica ta dragă. La Hălmagiu este un ref. Din Sălaj, Bătinaș, absolvent de Oradea. În comuna Leasa ar fi un sătmărean dar nu știu cine. Nu s-a publicat tabloul util.

94.

                                                                                                 4 X 1941

                                       Dragă Zina,

                Eri am primit c.p. a ta din 19 sept. prin care îmi confirmi primirea scrisorii închise. Mă bucur că ai primit-o. Ai și tu astfel o idee de ceeace este pe aici. Cât privește postul, dacă poți pleacă înapoi. Așteptam serviciul acesta din partea lui Teianu și Stănescu, mai ales că i-am rugat. A primit promisiunea? Vezi că se poate dacă e cineva care să intervină? Împrejurările excepțional de grele prin care am trecut în ultimele zile m-au făcut să renunț la o contestație la Min. Voiu fi bucuros ca să ajung oriunde și oricând acasă. Te pup cu drag, Cicu.

95.

                                                                                                 4. X. 1941

                    Dragă Zina,

                  Imediat după primirea c.p. din 19 ți-am răspuns. Acum primind pe cea din 27 sept. îți scriu din nou. Scrisoarea rec. și c.p. din 25 nu le-am primit încă. Azi i-am scris și lui Teianu. De ce ești așa nehotărâtă? În scr. cealaltă îmi scrii că ai cheltui oricât să mergi înapoi, iar acum scrii că singură nu știi ce ai face? Fă cum crezi. Camaradul Șahin nu mai trebuia să dea scrisoarea păr. Vicar, după ce scrisoarea mea o dăduse el unui sublt care mergea la Arad și deci avea posibilitatea să ți-o trimită la Pecica. Totuși, păr. Vicar e un om f. drăguț și a ținut să-ți împărtășească o știre despre mine. Zilele trecute au fost infernale. Suntem după furtună. Bucură-te că sunt bine. Poșta vine cu avionul, deci mai repede primim scrisorile. Te sărut cu mult dor, Cicu.

96.

                                                                                                 Hălmăgel, 7 X 1941

                              Scumpul meu Cicușor,

                 De câte ori scr. tale întârzie fiorii neliniștii mă cuprind. N-au trecut decât trei zile dela primirea ultimelor c.p. și totuși atâtea gânduri mă frământă. Știu că pericolul te pândește la tot pasul. Iar când citesc – ca și azi- în coloanele ziarului, izbânzile V.M. gândul îmi aleargă spre tine și gândurile rele mi se furișează în suflet. Numai nădejdea în Dzeu mă mai poate întări pt a suporta durerea și neliniștea cauzată de soarta ta. Zilele sunt calde, nopțile cam reci. Natura își îmbracă haina ruginie, dând o notă de melancolie sufletelor triste și pline de dor. Prin clarul blând de lună a nopților senine de toamnă îți trimit, Cicușorule scump, toată dragostea și dorul meu. Privind-o uneori, mă simt cuprinsă de un dor nebiruit. Când gândurile te copleșesc, când primejdia amenință, îndreaptă-ți privirile spre cer, singurul izvor de tărie și mângâiere sufletească. Cicule drag, m-aș simți bine aici, dacă nu te-aș ști veșnic în pericol. M-am refăcut mult. Am comandat 8 m2 de lemne de fag uscate cu 450 lei m2. Ce privește porcul, ca problemă mai greu de rezolvat. Sunt și vor fi mai scumpi. Acum însă nu se găsește porumb. Va sosi, nu peste mult, dar din recolta nouă, care nu-i bun pt îngrășat. Voiu mai încerca. Florica îmi scrie f. des. Regretă nespus de mult plecarea noastră. Călinel a suferit o ușoară scarlatină. Acum e bine. Banii nu i-am primit până acum. Nu voiu întârzia să vorbesc la telefon cu Hațegul. Cei din Ung. Nu mai înțeleg dece nu-mi scriu. Aziseară Cica a făcut foc. Căldurița camerei mă face să te doresc și mai mult. Cicușor dulce să te îmbraci bine, să nu răcești. Încurând îți voiu expedia ce ți-am pregătit. Scrie ce-ți lipsește. O bonetă pt cap care vine pe sub căciula lungă până sub șal cu fața deschisă mă gândesc s-ți tricotez. Îmi amintesc că fratele aduse din războiul trecut. Cu dor te sărută Cica ta.

97.

                                                                                                 7. X. 1941

                            Cică scumpă,

            De vreo 3 zile nu ți-am scris că n-am putut.Recomandata despre care mi-ai scris n-am primit-o încă. Îmi pare rău după pozele ce spui că mi-ai trimis. Nicio grije, sunt bine și sănătos. Aștept să văd ce faci cu postul. Eu cred că până la urmă tot acolo vei rămânea. Te pup dulce, Cicu.

98.

                                                                                                    Hălmăgel, 8 X 1941

                                 Cicușorule drag,

Eri ți-am scris. Azi îți răspund c.p. din 4 l.c. Cu cât fiorii temerii sunt mai puternici citind prin câte primejdii treci, cu atât bucuria e mai mare văzând că Dzeu te ocrotește și până în present ești bine. Recitind scr. ta îmi face impresia, Cicule dulce, că mi-ai scris-o într-un moment de revoltă față de nehotărârea mea, deci pe un ton mai ridicat. Dacă aș dispune de soarta mea, te asigur că n-aș fi unde sunt și unde voiu rămânea până ce suveranii se vor îndura de mine să mă mute. Tu ai multe de îndurat acolo, nu mai trebuie să știi ce se petrece aici, cari-n definitiv sunt fleacuri în raport cu ce se petrece acolo. După ce ți-am expus situația mea, era de prisos să mai insiști pe lângă Insp. ori Teianu. Azi, fiecare trage foc la oala lui. S-au achitat cu o promisiune și atât! Prin urmare, te rog f. mult să nu te preocupe prea mult situația mea care-i mult mai ușoară în raport cu a ta! Ce-nseamnă un an în viața unui om?! Principalul e să te știu sănătos, căci toate le suport cu resemnare. Tu ai nevoie de liniște, nu te gândi decât la tine. Dzeu ocrotește pe toți acei cari se roagă lui. Mai păstrezi iconița ce ți-am dat-o? Să fie în permanență la pieptul tău.  Sunt curioasă dacă primești scr. rec. Cu fotografiile. Cred că preferi să-ți scriu mai bine pe c.p. Îți scriu tot la două zile. Mă mir că nu le primești. Peste câteva zile îți voiu expedia pachetul cu îmbrăcămintea. Serile lungi le petrec împletind la ciorapi, cu gândul la tine și la ai mei, depănând amintiri din vremurile bune. Te visez f. des. Și aceasta e o mică mângâiere pt mine. Ce să-ți mai spun? Îți scriu des și mult, așa că n-am multe de spus și scris câte personal, când Dzeu se va îndura să te aducă sănătos acasă. Cicule scump, trăiește numai pt tine. Îți închipui ce mi-ar fi viața fără tine. Cu gândul și dorul în suflet, te sărută Cica. Hălmagiu cu „g”, nu cu „j”. Nu certa pe Cica că o superi!

99.

                                                                                            8. X. 1941

                     Cică dragă,

Îți scriu fugitiv. Așa-i situația. Sunt bine și sănătos. Azi primii scrisoare dela Pătrașcu. Mâine îți scriu mai multe. Rec. Tot n-a venit. Te pup dulce, Cicu.

100.

                                                                                                  10 X. 1941

                    Cică dragă,

Azi primii scrisoarea recomandată și c.p. di 23 și 29 IX. Îmi pare bine că ai început să te împaci cu situația și tot ce mi-ai scris am citit cu deosebit interes. Fiind în continuă mișcare nu primeam de câteva zile nimic dela tine. Da, au fost pachete cu îmbrăcăminte aci pe front. Cei ai promis că trimiți, nu strică, dar eu ca bun econom îmi păstrasem unele lucruri ptr iarnă. Ale tale sigur vor fi mai călduroase. Crezând că nu se pot trimite pachete îmi comandasem prin unitate ceva lucruri, știu însă că acele vor sosi la primăvară. Timpul e rece și aci, deși suntem în regiunea Mării Azov. Alaltăieri am făcut cunoștință chiar cu primii fulgi de zăpadă, trecători. Azi am primit vestea îmbucurătoare de cădere a Odesei. Totul se apropie de victoria finală.Așteptăm nerăbdători această zi. Totuși, până la revedere va mai trece. Suntem cam depărtișor de Țară. Să ai și tu grije de tine, să nu răcești. Sunt bine. Cu gândul în tot momentul la tine, te pupă dulce Cica.

101.

                                                                                               Hălmăgel, 11 X 1941

                                   Cicule drag,

                 Eri ți-am scris, iar azi răspund scr. din 30 Sept și 4 X. primite azi dimineață. Îți scriu tot la două zile și te plângi că nu primești! Ce se întâmplă cu scr. că nu ajung la tine? Începând de ieri timpul s-a schimbat. Plouă mereu, o ploaie deasă și măruntă ca și la munte. Aseară, în camera caldă cu o atmosferă plăcută, împletind la ultimul ciorap, mă gândeam la tine, Cicule – prin câte nevoie treci și la câte ești expus. Am adormit cu gândul la tine și cu ochii umezi. Nu mai am speranță de a-mi reuși plecare de aici. E bine și așa. Cam neplăcut când timpul e urât. Zilnic citesc ziarul, vă urmăresc și văd că tot mai mult vă îndepărtați. Prin urmare nici o speranță de a te revedea repede. Caut să mă întăresc! Totuși sunt atât de mângâiată știindu-te sănătos.

                De două zile sunt singură la șc. Colega plecată la Arad, iar soțul reîntors dela mobil, a stat eri o oră în clasă și a plecat rugându-mă să-l suplinesc. Cum aud nu se împacă atât cu ea cât cu paharul. Șc. F. mult neglijată. Voiu angaja o femeie să-mi spele pe jos, n-au fost curățite anul acesta. Azi pela 11 ore mă duc la Hălmăgui să ridic salarul și-ți voiu scrie ce am aranjat. Scrie-mi ce-ți lipsește ca să-ți trimit. Sunt f. îngrijorată cum vei suporta frigul la iarnă. Să-ți trimit c.p. pt străinătate? Vorbii cu Hațegul. Banii sunt depuși la Tezaurul B. și încurând mi va expedia. Salarul l-am primit 4191 lei. Cicușorule, te pup dulce și te aștept cu drag, Cica.

102.

                                                                                                           12. X. 1941

                    Dragă Zina,

              Alaltăieri ți-am trimis o scrisoare prin care îți confirmam primirea rec. și 2 c.p. Acum îți scriu din nou pentrucă la intervale mici să ai știri despre mine. Sunt bine. Timpul destul de bun, noaptea brumă. Cu gândul mereu la Tine, aștept ziua în care vom putea porni spre țară. Victoria finală nu cred că va întârzia mult. Dacă trimiți ceva, săpun nu trimite, am destul. Eventual de niște lame de ras aș avea nevoie și un săpun de bărbierit. Zilele ce urmează credem că vor fi mai ușoare și pentru noi, întrucât inamicul cedează pe toate fronturile. Astfel, bucuria poate să ne fie deplină în scurt timp. Te pupă cu drag Cicu.

103.

                                                                                                        14. X. 1941

                          Cică dragă,

             Ieri primii scrisorile tale din 30 IX și 2 și 4 X. Așa da, îmi place că-mi scrii mai multe. Așa să-mi scrii totdeauna. Eu totdeauna mă grăbesc pentru că vreau să prind momentul când pleacă mașina la poșta milit. Scriindu-ți aproape zilnic, te cruț de griji. Sunt bine, undeva pe coasta M. De Azov. Trăim cu speranța de a ne reîntoarce, dar cu atâta ne alegem. Pe Suciu l-am îmbiat cu bani însă refuză. N-are ce face cu ei. Nu există pe aici nimic ce s-ar putea cumpăra. Mâncare avem destulă. Prăvălii nu sunt. Codre, Pop Alex și Dragomir sunt cu mine, apoi 2 colegi de școală Ciordaș Ioan și Rusu Dtru. Dacă îți întocmești dosarul pt gr. II să specifici toată activitatea: serbările extrase din ziare, străjeria, cusături naționale. Ai procese verbale bune. Caută de vezi ce pretinde ledea de acum. Dece îmi scrii de Seini așa de insistent? Se aude ceva? Altfel nu vom fi împăcați niciodată. Dacă nu primim Ardealul, degeaba ne jertfim pe-aici. Te pupă dulce, Cicu.

104.

                                                                                                                16. X. 1941

                                 Cicuță dragă

              Cu gândul veșnic la tine îți scriu mereu. Desigur că ai citit în ziare de luptele din reg. De Azov și te-ai gândit și tu mult la mine. După victorie răsuflăm mai ușurați și ne gândim la cei cari au trecut în legendă… Tu ce mai faci? De când primim poșta cu avionul, vin și ziare pe front, astfel că am citit ziare proaspete. Am văzut și noua salarizare. Să ne ajute Dzeu să ne bucurăm de ea. Mi-a venit în gând cu această ocazie că eu, după câte îmi amintesc, am primit gradația I pe data de 1 Aprilie 1937, deci pe 1 Aprilie 1942 trebue să fiu trecut cu gradația a II-a. Te rog uită-te între actele mele și fă cerere chiar acum pentru gradația II-a, care trebuie făcută în fiecare an cam prin Sept-oct. Deci pe anul bugetar viitor va trebui să fiu trecut cu gradul II și II gradații. Nu cumva harnicii dela Arad să mă lase pe dinafară. Cum stai cu gradul II? Interesează-te de cu bună vreme, cere să ți se facă inspecția specială, să nu fii lăsată la urmă. Lămurește pe cine va veni de toată activitatea noastră din trecut. Decretul de înaintare la gr. II al meu n-a venit? Dar dosarul cu actele? Și acestea trebuie să mi se retrimită. Ce face Șahin cu banii de nu i-a expediat nici până acum? Vei primi solda pe Sept prin percepția Hălmaju. Azi scriu și lui Teodor. Te pupă dulce Cicu. Acum am primit scr. ta din 7 X. Cu banii toate familiile of. se plâng la fel.

105.

                                                                                                   Hălmăgel, 17 X 1941

                                   Scumpul meu Cicușor,

             E tocmai săptămâna de când  n-am mai primit nici o veste dela tine. N-ar fi mult dacă te-aș știi în siguranță. Știu însă, că primejdia te pândește la tot pasul, deci neliniștea mea e justificată. Fiori reci mă cuprind la gândul că ți s-ar fi putut întâmpla ceva. Am totuși nădejdea că Dzeu te va ocroti până la victoria definitivă. Cicușorule dulce, mi-e sufletul plin de dor și s-ar putea ca soarta să fie vitregă cu noi. Eu te rog însă, ca, orice ți s-ar întâmpla –orice- înțelegi, să-i pui în vedere ord. Tale ca să vină la mine să-mi descrie el împrejurările în care ți-ai făcut datoria față de Patrie, până la ultimele clipe ale vieții tale. Ar fi ultima mângâiere din partea ta, față de Cica ta scumpă și nemângâiată. Doresc acest lucru, pt că aș vrea să te am aproape de mine în orice stare te-ai găsi. Aș face orice sacrificiu penytru a te duce cu mine la Seini. Sunt informată că Vida a fost rănit și e undeva în spital. Pe ziua de 1 XI sunt m.f. mulți sătmăreni: Peia, Pătrascu, Stănescu, Ștețiu, Giurgea… Eu, Cicule scump, n-am nicio speranță să te văd repede. Nu contează, dar sănătos să te știu. Menirea voastră, azi, aceasta e, să știți să ne apărați și să ne creați un viitor mai fericit. Ultima c.p. ți-am scris în 13 l.c. De atunci am tot așteptat să primesc dela tine. Odată primită scr. ta, îți voiu expedia pachetul cu îmbrăcămintea următoare: flanelă pantalon, 2 p. ciorapi de lână, 2-4 p. ciorapi subțiri ca să-i iei pe sub cei de lână, 2 batiste, 1 guler kaki și o bonetă pt cap și urechi. Toate sunt gata! Să-mi scrii ce-ți mai lipsește mânuși, ciorapi lungi cu sau fără talpă. Sunt fericită că-ți pot trimite ce dorești. Cicu mamii drag, sunt neliniștită și nemângâiată până ce scrii. Sper că mâine voiu primi. Din Ungaria n-am primit nimic. Azi, Teianu mi-a răspuns c.p. Sunt bine, cu gândul veșnic la tine. Dulce te pupă Cica.

106.

                                                                                               Hălmăgel, 17 X 1941

                                Cicul meu drag,

             Imediat după expedierea unei c.p. am primit c.p. dela tine, din 8 și 10 Oct. Mă bucur nespus de mult văzând că ești bine și de data aceasta și mai ales că îți pot expedia și pachetul.  Mâine, Sâmbătă, mă voiu duce la Hălmagiu pt a-l trimite. Tot acum îți trimit și o scrisoare închisă. Pachetul conține următoarele lucruri: flanela pantalon, 2 p. ciorapi de lână, 4 p. ciorapi subțiri, 2 batiste, 1 guler kaki, 1 șal și un capișon kaki. În scr. închisă am să-ți descriu mai detaliat totul. Regret că nu-ți pot trimite ceva de-ale mâncării, căci nu se permite. Aș vrea să știu ce-ți mai lipsește? Totuși dacă voiu vedea că nu-i speranță să vii, îți voiu pregăti fără să aștept răspunsul tău, ceea ce voiu crede că-ți este necesar. Cica e bine, cu gândul mereu la tine și la ziua revederii care, cred că nu-i departe. Cu mult dor te sărută Cica. În scr. stau mai mult de vorbă.

107.

                                                                                                      Hălmăgel, 17 X 1941, ora 7 seara

                                   Cicușorule mamii drag,

               Scrisoare ți-am expediat azi dimineață, desigur că te-ai indispus. Însă știi tu Cicule drag, că stând aici singură ceasuri întregi, fără a schimba un cuvânt cu cineva, gândul îmi aleargă mereu spre tine. Când întâmplarea face ca scrisorile tale să întârzie, îmi năvălesc în suflet atâtea gânduri rele. Sunt nespus de mulțumită că am putut să-ți trimit aceste câteva lucrușoare calde, care te vor scuti contra gerului năpraznic ce bântuie în Rusia. Le-am lucrat cu o aproximație, neavând măsurile exacte. Cred însă că le-am nimerit. Îți trimit 4 p. Ciorapi subțiri care să-i iei pe sub cei de lână, cari sunt mai duri. Și vei schimba mai des și astfel nu se vor uza repede. Flanela să nu lipsească de pe tine. Luând-o peste izmene, iar deasupra pantalonul, cred că nu te va pătrunde frigul. Ai acolo și pijamaua în caz de nevoie. Îți trimiteam și flaneluță pt picioare dacă găseam la Hălmagiu. Cred, însă că din moment ce ai ciorapi de lână, nu-ți lipsește și flanela.

Deoarece îmi scriai că ți-ai comandat șal, eu nu ți-am făcut altul și ți-l trimit pe acesta bleumarin ca să-l ai până-l vei primi pe cel cdt. Ca să fie la culcare, îl vei acoperi cu capișonul.

                Cicule drag, m-am gândit că frigul te va biciuii mai tare la față și urechiu, deaceea ți-am tricotat acest capișon, pe care te rog f.f. mult să nu-ți lipsească de pe cap. Știu că îți va părea incomod până te vei obișnui cu el. L-am lucrat după capul meu, ceva mai mare. Așa fel e lucrat ca să acopere bărbia și fruntea, rămâne expus nasul și ochișorii. Capul trebuia făcut ceva mai mare, dar nu mi-a ajuns lâna și numai la Arad se găsește. M-aș supăra mult dacă aș ști că nu-l întrebuințezi. La gât îți va fi călduț cu el, tras peste șal, așa că te rog să-l porți. Tot din astfel de lână mă gândesc să-ți lucrez mănuși și ciorapi lungi. Scrie dacă ai nevoie de ele! Gulerul îl vei pune în locul unuia uzat. Ce privește batistele, iarna nu strică să ai cât mai multe. Doresc să le porți sănătos și primul spălat să-l facă Cica. Aș dori să le primești pe ziua ta. Cel puțin atâta bucurie să ai din partea mea, dacă situația nu ne permite mai mult.Ce ți-aș putea dori cu această ocazie, Cicușorule dulce, de cât ca Dzeu să te aducă cât mai repede acasă sănătos. Până atunci să-ți dea putere ca să poți suporta și învinge toate primejdiile, obstacolele pe cari le întâmpini. La întânire am fi nespus de fericiți. Tu, că ți-ai făcut datoria față de Tară, iar Cica că a suportat cu demnitate această despărțire de lungă durată. Aseară, dorul meu a izbucnit într-un hohot de plâns, știi cum plânge Cica uneori, când sufletul i-e prea încărcat. Acest lucru se întâmplă rar de tot, când dorul de tine mă biruie. De fotografii nici nu-mi amintești! Le-ai primit odată cu scrisoarea recomandată, s-au su dispărut din plic?

                Vestea căderii Odesei ne-a bucurat nespus de mult. Noi abia azi 17 X am auzit și tot azi s-a sărbătorit. În privința aceasta e neplăcut aici la Hălmăgel, căci astfel de mari lucruri n-ai cu cine le împărtăși. Ziarele sosesc cu întârziere, însă tot le cumpăr zilnic. Totuși ne așteptăm la un sfârșit apropiat. Cel puțin pe Crăciun, Cicule drag, să fii acasă. Singură aș avea un praznic prea trist! Începând cu Luni 20 l.c. vom face cursuri alternative, având numai două săli, iar noi trei dascăli. Mai nou ce-ți pot scrie că notarul care stă aci în vecini la primărie, și-a adus și familia. Sunt oameni în etate. Par a fi oameni de treabă, încă abia i-am cunoscut. Tu știi că nu prea simt lipsa nimănui. Sunt atât de fericită să trăiesc în tovărășia gândurilor și scrisorilor tale.

Îmi pare rău că nu ne-am gândit din vară să ne luăm un purcel, să-l creștem. La rovine se putea cumpăra și porumbul necesar. Aici nu se găsește absolut de loc. Ne va costa cam mult unul gras! Azi voiu încerca să cumpăr nuci și mere pt iarnă. Nu-ți poți închipui ce mult s-a scumpit viața. Laptele abia se găsește cu 12-14 lei litrul. Ouăle 6-7 lei bucata.

            Nu înțeleg ce-i cu ai noștri din Ungaria! Au trecut luni de zile de când nu mi-au scris! De unde și-au găsit adresa că ți-au scris? Ori le scriseseși tu întâiu? Dna Bianu nu s-a reîntors. Probabil vrea să ne facă primirea la Oradea. Aștept sosirea ei pentru a mă putea duce la Pecica și Arad, înainte de-a da frigul. Zilele trecute, odată cu o ploaie rece, au căzut și primii fulgi de zăpadă trecători. Nopțile sunt destul de reci. Pe aici s-a început culesul porumbului! Cicule drag, să-mi scrii imediat ce ai primit pachetul, să știu cum l-ai primit. Să te îmbraci bine, să nu răcești, că n-ai cite te îngriji, Cica e prea departe de tine.Te îmbrățișează și sărută, Cica.

            Tocmai acuma mă anunță prin telefon, de la Hălmăgei că mi-au sosit banii de la Hațeg. Și-i voiu ridica! Dragă Cicule, ți-am trimis pachetul. Am ridicat suma de 10 000 lei. Restul nu înțeleg nu mi-au trimis. Am să le scriu din nou. Te pupă Cica.

108.

                                                                                                   17 X 1941

                                    Cică dragă,

                       Azi am primit scrisorile tale din 8 și 11. Nu trebuie să fii îngrijorată. Ce-a fost mai greu credem că a trecut. Căderea Odesei ne-a umplut sufletele, și nouă celor dela Azov, de bucurie. Ce se va mai întâmpla, vom vedea. Într-o scrisoare anterioară te-am rugat să-mi faci cerere ptr. Gradația II-a pe data de 1 Aprilie 1942. Decretul de înaintare la gr. II n-a sosit? Tu să începi a citi serios pt gr. II. Abonează neaparat „Universul”. Dacă cumperi radio, cumpără un aparat bun și-l plătește în rate, ori poate e mai bine să aștepți întoarcerea mea.Acum să-ți scriu de bani. Dela Hațeg n-ai să primești decât vreo 30 000 lei, iar restul de 15 000 lei s-au pus pe poștă de aici în ziua de 14 oct. Eu o credeam această sumă tot la Șahin. Aceasta din urmă e solda mea pe August. Am ridicat astăzi și solda pe septembrie. Din această sumă numai jumătate am primit-o eu aci, iar jumătate cam 8000 lei o vei primi tu prin percepția Hălmaj. Dealtfel am să ți-i expediez și ce am primit eu, că n-am ce face cu ei. Ai grije de ei. Ce e cu dna Bianu? Timpul e frumos. Dacă trimiți pachet pune și un pieptene des în el. Al meu nu există. Acum avem mai multe speranțe de întoarcere, mai târziu. Te pupă dulce Cicu. Scrisorile tale le primesc pe toate.

109.

                                                                                                         Hălmăgel, 19 X 1941

                                 Scumpul meu Cicușor,

                   Azi am primit c.p. din 7, 12, 14 X. Bucuria mea e mai mare când primesc vești dela tine, deaorece ești mai expus ca și mine. Totuși îți scriu des și văd că ceri să-ți scriu și multe. Ce0aș putea să-ți scriu nou? Eri ți-am trimis 1 c.p., 1 scr. în plic și pachetul. Regret că n-am primit mai repede c.p. în care-mi ceri săpun și lame. Nu știam ce-ți lipsește. Eu totuși ți-am pus 2 b. Săpun de rufe, căci scriai într-un timp că-ți lipsește! Mi-e frică că din cauza lui să nu-mi returneze dela Arad pachetul. Ți-am scris, deasemenea, că am ridicat suma de 10 000 lei, trimisă dela Hațeg. Nu înțeleg pt ce nu mi-a expediat întreaga sumă. I-am scris Dlui Șahin până acum 2 c.p. plus o convorbire telefonică în urma căreia mi-a trimis suma menționată. Mâine voi încerca de aci din Hălmăgel, dela Primărie, o nouă convorbire. Să le scrii și tu. Nu-mi pot explicaacest lucru. Dacă va fi nevoie, voiu raporta Cdt. Bat. Dacă mi-i trimeteai direct, îi primeam de mult. Această chestiune mă neliniștește mult. Salarul de Hălmăgel e mai mic cu 500 lei. În schimb viața nespus de scumpă. Lemne am luat. Urmează să mă aprovizionez cu cartofi, nuci și mere pt Cicu mamii. Vreau când vine el acasă să găsească tot ce-i dorește inima. Cicu mamii, am făcut un nanică așa bine la călduriță. Ce fericită voiu fi când te voiu simți alăturea de mine! Sper că Crăciunul cel puțin să-l facem împreună. Ești gigea că-mi scrii des. Nu-ți poți închipui ce bine îmi fac rândurile tale. Cicule, când vii să mă anunți. Va fi prea puternică emoția, ca să-mi apari așa pe neașteptate. Nu vreau să mă gândesc la acele momente. Bunul Dzeu să te ocrotească! Pe aici criză de c.p. cele 20 b. Cumpărate îmi sunt pe terminate. Pot scrie în plic, netimbrat. Te sărută dulce Cica. Nu găsesc nici la Arad o lege a înv. Insp. Arad n-a dat nici un aviz. De poze nici nu amintești. Ori nu merită atenția ta!

110.

                                                                                                    20 X 1941

                                 Cicuță scumpă,

                După furtună întotdeauna urmează o perioadă de liniște. Profitând de această liniște m-am refăcut îngrijindu-mi totodată și curățenia. Buna mea ordonanță Marcu Trăilă din Izgar, jud. Severin mi-a spălat albiturile frumos iar eu le-am călcat. Ba am făcut și o baie, în mod original. Și poate că te vei mira când îți scriu că am început să citesc și un roman „Doamna Curie” de vreo 450 pagini, pe care-l car cu mine încă dela Hotin. Sunt bine. Mănânc foarte bine. Ba aseară sosindu-i camaradului meu Cloțan un pachet dela Hațeg am luat și câteva gâturi de coniac, lucru extrem de rar prin împărăția noastră. Timpul e frumos. Un soare cald și un cer senin care îmi amintește că la Seini strugurii s-au copt, iar în grădina din Lăschia până și merele zise „berbecele” s-au copt. Zilele se scurg cu greu, dar se scurg. Plecat de-acasă în plină primăvară, am trecut și peste vară de parcă n-ar fi fost și acum iată-ne în plină toamnă. Ce va mai urma, Dzeu știe. Dar m-am obișnuit și cu viața aceasta. E mai bine s-o trăiesc fără s-o comentez, când insist asupra ei e mai rău. Cred că înțelegi ce vreau să spun. Alaltăieri ți-am trimis o scrisoare prin care îți făceam cunoscut că prin 15 oct. ți-am expediat solda depe August, acum în 20 îți expediez solda pe Sept. dar jumătate, iar cealaltă jumătate o vei primi dela percepția Hălmaj. Dela Șahin nu vei primi numai 30 000 lei. Ce mai știi de Coza? Dar cei din Ungaria? Eu le-am scris acum decurând. Nu pot să-ți exprim toate gândurile ce mă frământă. Eu știu că le ghicești. Ai grije de sănătate și fii demnă în toate manifestările tale. Cu gândul mereu la tine te pupă dulce Cicu.

111.

                                                                                                       22 X 1941

                      Cică scumpă,

             Sunt bine și sănătos. Îți scriu fugitiv fiindcă pleacă poșta. Aștept scrisorile tale ca să-ți scriu mai multe. Timpul frumos. Ai primit banii? Ai trimis pachetul? Te pupă dulce cu tot dragul, Cicu.

112.

                                                                                                       Hălmăgel, 23 X 1941

                           Dragul meu Cicușor,

             Azi ți-am trimis o c.p. iar acum îți răspund c.p. din 16 și 17 l.c. Văd că ești tare bun și înțelegător și-mi scrii des și mult. Dealtfel ca și Cica. În fiecare scrisoare mă amăgești că vii, vii…. Însă eu nu mai cred până ce faptul va fi împlinit. Am cercetat între actele tale și întradevăr ai dreptul la gradația II. Tocmai acum îți înaintez cererea. Cât despre gradul II, m-am interesat printr-o c.p. lui Teianu, dar nu mi-a răspuns. În situația mea e și directorul de aici, pare că ne vom interesa împreună. Însă cât timp ești tu plecat, nu poate fi vorba de-o pregătire serioasă. Trebuie să mă forțez să rețin ceva din cât citesc. Am început să citesc decând sunt liberă o jumătate de zi. Dragă, ce încurcătură și cu banii! Nu mai știu de unde-i voiu primi. Azi am scris pt a treia oară lui Șahin. Cel mai bun lucru e să-i trimiți tu direct. Cât despre pachet, te-am rugat din timp să-mi scrii ce-ți trebuie – acum pachetul e pe drum. Să te mulțumești cu ce vei găsi în el. Dacă s-ar întâmpla să mai stai mult pe acolo îți promot că vei primi un pachet cu tot ce dorești. Până atunci, te rog, gândește-te bine ce-ți lipsește. Azi am cumpărat 15 kg nuci cu 800 lei și o măsură de porumb cu 300 lei pt păsări. L-am primit din porumbul ce-a fost pt fam. Mobiliz. Altfel, nu se primește. Lemne încă am luat 4 m. Un m are înălțimea de 1,60 cm cu 500 lei m. Cred că ne vor ajunge. Ocazional voiu mai cumpăra. Ziarul l-am abonat pe 3 luni. Dacă aș ști că vei veni repede aș renunța la radio! În urma ploilor, timpul s-a răcit mult. Cica e bine și fericită când te știe sănătos. Te așteaptă cu multă nerăbdare. Până atunci te pupă Cica.

113.

                                                                                                       Hălmăgel, 23 X 1941

                                        Cicușorule drag,

               Începând de azi facem cursuri alternative, deci dispun de timp liber pt a sta cu tine de vorbă. Azi am primit o c.p. dela Seini. Scrie Ana că sunt bine cu toții. Maica a fost pela ei și-i sănătoasă. Ne așteaptă cu drag pt nunta băienicului. Cicule drag, urmăresc cu atâta atenție desfășurarea evenimentelor de a căror terminare depinde și sosirea ta. Cine va fi mai fericită ca Cica? Nu-mi fac planuri pt a nu suferi din cauza nereușitei! Dar Cica e oricând gata să te primească! Tot acum scrisei și la Hațeg. Am încercat să vorbesc la telefon, dar n-am obținut legătura. Desigur va mai trece timp până primesc vreun rezultat. Nu înțeleg de ce atâta tărăgăneală! Tu le-ai scris? De câteva zile am niște presimțiri! Orice-ar fi, numai ție să nu ți se întâmple nimic! Mi se umezesc ochii citind în ziar manifestațiile de bucurie cu ocazia căderii Odesei, în diferite centre ale țării. Aici singură, nu-mi pot împărtăși îndeajuns astfel de bucurii. Totuși, dacă te întorci acasă sănătos, nu voiu dori nimic. De câteva zile plouă mereu. E neplăcut și noroi mult aici când plouă. Singurul drum ce-l fac e cel spre școală. În colo trece toată ziulica acasă! Se și cunoaște pe Cica! Toate îmi cad bine când te știu sănătos – și mai ales nanica cel dulce, la o călduriță plăcută, în timp ce Cicu îndură atâta mizerie. Să sperăm că încurând se vor curma și suferințele voastre. Mă bucur că ai cunoștințe cu tine. Într-un caz fatal aș avea cine să-mi relateze despre tine. Dar Dzeu te păzește Cicule, și trebuie să-i știm mulțumi când te vei reîntoarce acasă. Sunt nerăbdătoare să primești pachetul. Cicule, te pup dulce, dulce și te aștept cu toată dragostea mea, Cica.

114.

                                                                                                      23 X 1941

                                     Cică scumpă,

                 Eri am primit scrisoarea ta din 17 c. Pe cea din 13 n-am primit-o. Mă mir că n-ai primit nimic dela mine timp de o săptămână, când eu îți scriu așa de des, tot la 3 zile, ba și la două. Sunt bine și bine sper c-o să fiu până la urmă. Uneori sunt nervos și trist, consecință a vieții de pe front, dar iar îmi dobândesc seninătatea și calmul. Îmi scrii mereu de Seini! Tresar de bucurie  la gândul că te-aș putea găsi reîntoarsă în Sătmarul nostru drag. Decâteori nu mă întreb: ce rost au jerfele noastre de-aici dacă nu vom reprimi Ardealul. Mă mir că nu-mi mai scriu ai noștri din Ungaria. S-o fi pornit o prigoană împotriva lor. Presimt Ungurii ceva. I-am transmis ord. Mele dorința ta. Cred că nu va fi cazul. Dar cum va vrea Dzeu. Cel mai intim prieten aci este sublt. Ioachim Cloțan, conducător silvic la Deva. Soția lui e funcționară la Spitalul din Deva. Cu el ne mângâiem reciproc. E un băiat foarte de treabă. Ceeace îmi trimiți îmi vor prinde bine la iarnă. Ți-am scris ca să-mi trimiți și niște lame, un săpun bun de ras și un pieptene. Dacă însă ai expediat pachetul fără aceste, nu te mai necăji. Îmbrăcăminte să nu-mi trimiți înafară de ce mi-ai scris. Mai am și aici. Primim și ceva cojoace. Casierul Tezaurului a plecat în țară deci vei primi banii. Cică dragă, cu gândul mereu la tine te îmbrățișează și te pupă dulce Cicu.

115.

                                                                                          Hălmagiu, 25 X 1941

                                  Cicule drag,

               Azi, deși e un timp ploios, urât, am fost nevoită să vin la Hălmagiu. Am ridicat dela poștă suma de 14.980 lei, trimisă de pe front, iar cei dela Hațeg nici până acum nu i-am primit. Le-am scris însă fără să-mi dea vreun răspuns. Sunt bine, cu gândul la tine și la ziua revederii, pentru care, Cica face pregătiri. Aștept să-mi scrii mai sigur despre sosirea ta. Azi am trimis abonamentul pe 3 luni. Ajunge deocamdată. Despre exam. Grad II nu-i nimic sigur. Dosarul tău n-a sosit și nici decretul. Cu gândul la tine, te sărută Cica.

116.

                                                                                                      Hălmăgel, 25 X 1941, seara

                                Cicușorule scump,

                Azi fiind la Hălmagiu ți-am scris fugitiv o c.p. Reîntoarsă acasă, am primit c.p. din 20 oct. la care îți răspund. Mă așteptam ca micul repaos de care vă bucurați – după furtună- să-l petreceți lângă cei dragi vouă, după cum mă amăgeai în ultimele scrisori. Trebuie să mă mulțumesc a citi felul în care profiți de acest popas departe de Cica ta. Toate planurile ei se zădărnicesc. Să sperăm că nu va întârzia mult această zi mult așteptată. Ești harnic, Cicu mami, știi profita de timp. Și cu tot zorul gospodăriei tale, te gândești să împărtășești și „Cicuței tale scumpe” o parte din gândurile ce te frământă. Nu pot însă să-mi ascund durerea produsă de ultimele rânduri. Cicule rău, oare trecutul meu de singurătate nu ți-a dovedit îndeajuns tăria cu care am suportat, într-un mod demn, despărțirea noastră? Găsești că e necesar să insiști asupra acestui lucru acum când mă găsesc într-un mediu atât de prăpădit? Oare scr. mele nu sunt o dovadă a „manifestărilor și preocupărilor mele de fiecare clipă”? Aș vrea, Cicul meu să fii lângă mine, să-mi ascund durerea la pieptul tău, ca să împărtășești și tu, sbuciumul ce-l simt acuma eu! Tot ce-ai trimis, îți păstrez intact. Dl. Șahin nu înțeleg ce vrea! Seasemenea despre cei din Ungaria nu mai știu nimic. Tot acum scriu și la Lăschia. La Hălmagiu am convenit cu colege care sunt candidate la gr. II. Nimic nu se știe despre acest examen. De altfel se ține din doi în doi ani. Situația  nu-i de așa natură. Câți colegi ar fi dispuși a-l pierde? Cicule, deși mă amărești rău prin scr. tale, te iert și te doresc parcă și mai mult, ca să mă pot răfui personal cu tine. Mă voiu răsbuna tare crunt pe tine, pt reproșurile ce-mi faci. Aș vrea să știu întrucât te-a schimbat războiul, ori ai rămas tot Cicu mamii cel bun și gigea! Voiu mai putea îndura dorul și durerea pt un Cic rău? Să-mi scrii cum ai primit pachetul. Te sărută dulce Cica ta.

117.

                                                                                                      26 X. 1941

                                         Cică dragă,

               Eri am primit scrisorile tale din 17 c. Am luat la cunoștință cu mare bucurie de trimiterea coletului. Îți mulțumesc Cică dragă pentru osteneala ce ai avut croșetând. Iar urările ce mi le faci pentru ziua numelui meu să se reverse și asupra ta și cu atât mai fericiți să fim la onomastica viitoare pe care să dea Dzeu s-o facem la Seini. De lucrurile calde încă nu prea am nevoie, deoarece timpul se menține plăcut. La tot cazul îmi vor prinde bine mai târziu. Cumpără un pachețel de lame „Gilette”, un săpun bun de bărbierit și un pieptene des și să mi le trimiți într-un pachețel. Cred că la sosirea acestei c.p. vei fi primit toți banii de cari ți-am scris. După primirea coletului îți voiu scrie mai multe. Eu sunt bine, deocamdată nici o grije. Te îmbrățișează cu mult dor și drag Cicu.

118.

                                                                                                                Hălmăgel, 26 X 1941

                                                 Cicușorule scump,

              Nu mă așteptam ca și azi să mă învrednicești cu o scrisorică. Dar iată că odată cu c.p. din 22 c. Sosiră și suma de 8000 lei pe care i-ai expediat tu. Când mă voiu duce să-i ridic, voiu trece și pe la percepție pt a mă interesa de soarta celorlalți, căci ei nu se grăbesc să mă anunțe. Ar fi bine ca-ntotdeauna să-i expediezi tu, dacă va fi să mai stai pe acolo. De un timp îți scriu aproape zilnic. Observ însă, că de fiecare dată repet aproape aceleașu lucruri, fără ați spune ceva nou. Ce să fac Cicușorule dulce? Mai ales în zile de sărbătoare, mă lupt cu atâtea gânduri. Și cel mai arzător, e dorul pt tine, Cicule drag. Răsfoiesc fotografiile, recitesc scrisorile mai recente și am impresia că-mi alin dorul. Ziua de Sf. Dumitru îmi reamintește onomasticile dela Seini. Cum odată reîntorși dela Satu Mare, te-ai dus la Dr. Crăciun, unde ai întârziat, iar Cica te aștepta acasă supărată – cam pe la ora la care-ți scriu. – Ne-am împăcat căci trebuia să mergem la colegul Dumitru. Adevărata împăcare a urmat după aceasta. Și astfel, zi de zi, gândurile îmi deapănă, din caerul amintirilor, atâtea scene plăcute, care mă înduioșează. Din rândurile tale, reiese acelaș sbucium sufletesc. Dar ce putem face, de cât să-ndurăm totul și să privim cu mai multă încredere viitorul. Cu pași repezi, se apropie și ziua ta, într-o zi de sâmbătă. Intenționez ca Vineri în 7 Nov. Să-ți facem o Sf. Liturghie, dacă vei fi tot departe de mine. Mă obsedează gândul trimiterii unui pachet, dar nu se poate trimite. Aș fi mulțumită să știu că l-ai primit intact pachetul trimis. Când te vei reîntoarce acasă vei găsi tot ce-ți dorești. Pt. Ungaria ce fel de c.p. uzezi? Eu deși nu cunosc conținutul lecturei ce-o faci, decât după titlu deduc cam ce ar fi, nu-ți dau sfatul s-o citești! Înțelegi pt ce-ți spun acest lucru! Cicușorule, pot nutri speranța că cel puțin pe Crăciun să fii acasă? Desigur că nici tu nu știi acest lucru. Cu sufletul plin de dor, te pupă dulce Cicuța.

119.

                                                                                                      28.X 1941

                                          Cică dragă,

                    Alaltăieri ți-am scris că am primit scrisorile prin cari îmi anunțai trimiterea coletului. Coletul până azi nu l-am primit. Vine cu o mică întârziere față de scrisori. Eu sunt bine. Așteptăm vestea care să ne bucure, dar care nu vine deocamdată. Timpul e frumos. În una din zile am fost într-un port la M. De Az. Cred că în săptămâna trecută ai primit mai multe mandate. Să cumperi mere multe pentru iarnă. N-am mâncat o poamă toată vara. Cred că pe-acolo este și țuică de prune. Reține câțiva litri. Din untură câte kg mai ai? Cred că nu va trebui să tai porc până mai târziu. S-ar putea către Crăciun să mergi la Suciu în Pecica să-l tai și să-l aduci împachetat și topit la Hălmăgel. Te pupă dulce Cicu.

120.

                                                                                                Hălmăgel, 29 X. 1941

                                     Cicule drag,

                  Azi am primit o scr. dela Florica prin care îmi comunică sosirea Dnei Bianu și că dânsa mi-ar fi anunțat reîntoarcerea printr-o telegramă pe care eu n-am primit-o. Spune că mi-a aranjat totul f. bine. Mă bucur și sunt nerăbdătoare să văd cu cine a convenit și cum dintre ai noștri. Eu m-am hotărât să mă duc la Pecica sâmbătă în 8 Nov. Ca să pot sta și Duminecă. E tocmai binevenită ocazia plecării pe ziua ta, care mi-ar răscoli amintirea onomasticilor tale din trecut. Așa voiu sta două zile la pecica, timp suficient pt  a-mi cerceta vechile cunoștințe. Luni 10 Nov. Voiu face unele mici cumpărături la Arad. Abia acum mi-am putut procura o lege a înv. care prevede ținerea grad. II în fiecare an în vacanța Paștilor, iar cererile, însoțite de memoriu să se înainteze până la data de 30 Oct. Eu mi-am înaintat cererea, împreună cu memoriul azi. Cred, că nu voiu fi întârziat, având în vedere situația colegilor, cari majoritatea sunt mobilizați. De trei zile n-am primit dela tine nimic. Zilele acestea am răzuit și făcut curățenie mare, în vederea sosirii tale. Poate mâine voiu primi dela tine. Sunt curioasă cum ai primit pachetul. Se spune că salarul depe Oct. ni se reține tot pt împrumut, însă la începutul lunei Nov. Îl vom primi pe cel depe Nov majorat. Tu, Cicule drag, cum ești? Când crezi să te reîntorci. Aștept nerăbdătoare să-mi scrii. Te sărută cu dor Cica.

121.

                                                                                                           Hălmagiu, 1 Nov. 1941

                                   Cicule scump,

                Azi fiind Sâmbătă, am venit iar la Hălmagiu pt cumpărături și mai ales pt a ridica banii trimiși. Dela poștă am luat 8000 lei, iar dela percepție 16 000 lei, rata din Sept. și Oct. Tot azi am primit c.p. din 23 X după o pauză de o săptămână. Zilele acestea mi-am expediat memoriul și cererea pt grad II. Cineva îmi spunea că toți funcționarii vor fi demobilizați. Ce bine ar fi Cicule scump să-mi faci surpriza într-o bună zi. Nu-nțeleg pt ce scrisorile tale ajung cu atâta întârziere. Cica e bine, te așteaptă și face pregătiri pt sosirea ta. Ți-am scris că pe ziua de 8 și 9 voiu fi la pecica, dacă nu mă va împiedica ceva. Am înaintat cererea pt. concediu. Cicușorul mamii, te pup dulce, cu dor, Cica ta.

122.

                                                                                                 Hălmăgel, 2 Nov. 1941, seara

                                Cicușorule scump,

                     Eri ți-am scris fugitiv, dela Hălmagiu o c.p. prin care-ți comunicam că am ridicat toți banii, afară de cei dela Hațeg, cari sper să-i primesc încurând. Acum îți răspund c.p. din 26 oct. Cicușoru mamii dulce nu trebuie să-mi mulțumești pt cele trimise. Trebuie să știi că numai atunci sunt fericită, când pot face ceva pt tine. Regret că nu mi-ai scris la timp ce-ți lipsește. Totuși voiu procura ce-mi ceri și voiu încerca să-ți trimit, dacă nu vei sosi tu mai repede. Sunt dispoziții că toți funcționarii publici vor fi demobilizați. Așa că nu mă voiu grăbi cu expedierea coletului. Sunt tristă pt cei din Ungaria. Poate că ne-au scris prin dna Bianu. Cica e bine, cu gândul veșnic, veșnic  la Cicu ei cel drag, pe care-l visează uneori…. Eri am primit al II număr din revista lui Popescu „Îndrumătorul nostru” și ziarul „Ardealul” pe care cred că ești de părere să-l abonăm. Din tot ce cuprinde, reiese durerea și dorul tuturora după Ardealul nostru scump. În „Ardealul” este un art. „Moartea eroului Cal. Petreanu”. M-a impresionat nespus de mult acest articol. Ți-am vorbit despre el. Era cdt. Detașamentului de front la Seini. Prin el încercasem aducerea ta la Seini. Era năsăudean. Azi am plătit primarului de aci, trimis din partea pref. cu bilet de onoare pt răniții din Arad. O contribuție neînsemnată în raport cu sacrificiile vieților ostășești. Și aci, își fac apariția primii răniți ieșiți din spitale. Te impresionează povestirile lor. Toți sunt eroii de la Odesa. Cicu mamii, îmi scrii că elti trist și nervos. Înțeleg starea ta sufletească. Dar ce poți face decât să te calmezi și să mulțumești lui Dzeu că te ocrotește. Toate au sfârșit. Și al nostru nu e departe. Prevăd, entuziasmul cu care veți fi primiți de către populația întreagă pe unde veți fi privind manifestațiile lor. Îmi face rău gândul că nu voiu putea participa la această mare sărbătoare. Sunt nerăbdătoare să-mi comunici primirea pachetului și dacă-ți convin cele trimise. Decretul pt gr. II al tău, nu va sosi repede, deoarece mulți cari au reușit la examen, n-au nici până acum inspecția specială. Cica citește, dar gândurile pt tine mă fură. Te îmbrățișează și pupă cu dor Cica ta bună și gigea.

123.

                                                                                                         3 XI. 1941

                                  Cică dragă,

                Cu aceeași bucurie îți comunic că sunt bine. Ultima scrisoare primită de la tine e acea din 19 X. Pachetul nu l-am primit încă. Cu gândul mereu la tine te sărută cu mult dor și drag, Cicu.

124.

                                                                                                             7 XI 1941

                           Dragă Zina,

                Sunt bine. Îți scriu din istmul Crimeii. Fiecare zi speranțe tot mai multe de reîntoarcere. Cel puțin pe Crăciun sunt speranțe de revedere. Am primit c.p. din 23 și 26. Deacum vei primi scrisori mai rar. Te sărut cu dor și drag, Cicu.

125.

                                                                                                             Hălmăgel, 12 XI 1941

                                 Cicule scump,

                Reîntorcându-mă dela Pecica am găsit o c.p. din 3 c. Prima după cea din 26 Oct. Să nu fii îngrijorat pt colet. Îl vei primi cu întârziere, căci se centralizează pt cenzură și se expediază numai când au sosit mai multe. Totuși, până nu-mi confirmi primirea lui nu îndrăznesc să ți-l trimit pe al doilea. Pe lângă cele cerute, vei mai primi o pereche de mânuși de lână, așa cum ai avut pe cele pierdute. Cari le ai, poate s-au uzat și nici nu sunt calde pt iarnă. La Pecica m-am simțit binișor. Toți te-au întrebat. Teieneștii sunt în așteptarea inspecției pt grad. I. Am trecut și pela Insp. Unde am stat de vorbă cu Niculiță Pop. S-a comportat extrem de drăguț față de mine. Dânsul ne-a susținut și am figurat primii pe lista și memoriul înaintat de către el, la Buc. Însă nici un răspuns. El a numit Insp. Pentru școlile minoritare, iar soția utilizată la Bujacul Mare. În locul nostru, la Rovine nr. 3 a detașat Chepețan și Ponta iar la Nr. 1 Dna Crișan. Dacă  aș încerca,  nu prea cred că aș reuși să mă înapoiez, dar n-are rost o nouă mutare, pe care sperăm s-o facem la Seini, nu peste mult timp. Mă simt așa de bine aci, unde am o locuință comfortabilă. Nici un gând, decât dorul de tine și de cei de acasă. Ești de acord să le oferim ajutorul despre care-ți scria? Mă doare, situația în care se găsesc. Porc nu voiu lua până nu vii acasă. Te urmăresc cu gândul, Cicule scump. Nu primesc scr. așa dese ca până acum. Te pupă Cica. Dela Hațeg n-am primit nimic. Azi ridic dela percepție pe Nov. Sâmbătă iau si salarul.

126.

                                                                                                     Hălmăgel, 15 nov. 1941

                                           Cicușorule dorit,

                De câtva timp scr. tale sosesc neregulat, și cred că nici nu le primesc pe toate – abia una la săptămână. Azi primii pe cea din 28 Oct. Deși nu mi-ai confirmat primirea coletului, eri ți-am expediat pe al doilea, conținând: 1 pereche mănușe, 1 săpun pt bărbierit, 1 pastă de dinți, 1 pieptene des și 2 pachete lame – adică 20 b. Dela poștă m-au asigurat că nu se va pierde, însă din cauza mijloacelor de transport, cenzură, întârzie. Cicu mamii scump, ajuns acasă, vei găsi de toate, căci Cica s-a îngrijit din timp. Deși fructele sunt o raritate anul acesta, eu am luat pt. tine. Porc nu mă gândesc să iau, până la sosirea ta. Grăsime avem îndeajuns, eu am consumat prea puțină, iar acum gătesc și cu ulei, fiind post. Banii despre cari mi-ai scris i-am primit toți, afară de cei dela Hațeg 20 000 lei. Se vede că si solda voastră depe Oct. se reține la împrumut, deoarece eu ridicasem dela percepție suma respectivă și am fost chemată din nou pt a fi trecută cu ea pe luna Nov. Azi, Sâmbătă, voiu ridica și salarul. Sunt curioasă de majorare. Tot azi voiu cumpăra varză pt iarnă, terminând aprovizionarea pe acest an. Începând de eri înghețul și vântul rece, ne prevestesc sosirea iernii. Și cu cât ne apropiem de iarnă, gândul și dorul pentru tine stăruie mai mult, în sufletul meu. Dece nu-mi scrii, Cicule, aveți speranță că cel puțin pe Crăciun să vă reîntoarceți? Tot acum pregătesc răspunsul pt cei de-acasă. De când recitesc scr. lor, tot mai mult mă întristează. Să le scrii cât mai des. Nici nu-mi dau seama cu câtă iuțeală trece timpul. Mereu ocupată cu diferite treburi pe cari altădată le făceai tu. Cu gândul la tine, te sărută Cica.

127.

                                                                                                      Hălmăgel, 16 XI 1941

                              Dragul meu Mihai,

             Eri ți-am scris despre trimiterea celui de al doilea colet, iar acum îți răspund c.p. din 7 nov prin care mă amăgești cu reîntoarcerea ta. Trecutul m-anvățat să nu-mi fac astfel de iluzii, până ce faptul nu va fi împlinit. Nici nu îmi pot închipui un praznic atât de mare – singură, departe de toți cei scumpi ai mei, și mai ales făr de tine, Cicule scump. Eri am ridicat salarul, mai bine zis o parte din salarul depe Oct. 2550 lei. S-a reținut pt. împrumut 2200 lei, iar 315 la C.C.D. Se vede că ne obligă a ne înscrie ca membrii, căci tuturor colegilor li s-a reținut o sumă în raport cu salarul. Salarul majorat e de 5117 lei. Joi îl vom primi pe cel depe Nov. Tu ai ridicat pe Oct? ori vi se reține pt împrumut? Percepția nu ne-a plătit rata pe Oct. și pe Nov. Mă mir dece nu primești pachetul. Desigur a început și pe acolo frigul și îți lipsesc hainele calde. De câtva timp îmi scrii rar și abia câteva rânduri la repezeală. Totuși sunt mulțumită că te știu sănătos. Aici e frig, fără însă zăpadă. Cu gândul la tine, aștept cu nerăbdare ziua revederii. Te pupă dulce Cica.

128.

                                                                                                      Hălmăgel, 19 Xi 1941

                             Cicușorul meu scump,

                Cum m-am obișnuit cu atâtea dureri cari m-au încercat până acum, așa m-am deprins și cu gândul de-a nu primi vești dela tine așa regulat ca și în trecut. Ora 13 – ora sosirii poștei e o adevărată senzație pt mine, acum o aștept cu aceeași indiferență obișnuită. Totuși eu simt nevoia și plăcerea de ați scrie tot așa de des, căci ești singurul căruia îmi împărtășesc gândurile. Eri m-am trezit în plină iarnă, cu zăpadă mare. După un îngheț de câteva zile, a nins toată noaptea. Nu știu pentru ce acest peisagiu de iarnă mi-a răscolit sufletul și mi-a aprins și mai stăruitor dorul pt tine. Îmi revăd sătucul îngropat în zăpadă, de sub care se ridică smerită turla bisericuței de lemn. Mă revăd la Seini, la școală, peste tot în tovărășia ta. Aici mă regăsesc atât de singură – uneori-. Totuși voiu să-mi birui dorul, în speranța revederii – ce-mi scrii. Să nu fie o amăgire. Am cumpărat tot ce mi-ai scris, rămânând ca după venirea ta să luăm porcul. Sunt nerăbdătoare să-mi confirmi primirea coletelor. Mâine voiu ridica salarul pe Nov și dela poștă ceva bani. Îți voiu continua mâine. Cu gândul la tine, îți spune noapte bună, Cica ta.

              Cicule drag, azi d.m. am venit la Hălmagiu unde am ridicat salarul de 4800 lei și suma de 19 854 lei trimisă de la Hațeg. Tot azi primii dela Viorica o scr. și două fotografii, una cu nunta Uichii, preoteasă la Românești. Ghiță abia acum s-a reîntors dela militărie f. slăbit. Le merge nespus de prost. Duc o viață f. grea, altfel sunt bine cu toții. Copiii f. drăguți și mari. Cicule, nu crezi că ar fi bine să depunem banii la C.E.C.? Aștept vești dela tine,. Te sărută Cica.

129.

Deși numai ieri ți-am scris, azi caut să-ți precizez ceeace te interesează, adică venirea mea. Cred că voiu sosi acasă deodată cu „Moș Crăciun”, adică Vineri seara. Marți va fi înapoierea, când vei veni și tu cu mine. Dacă va dura mai mult concediul, cu atât mai bine. Deci cam așa să-ți aranjezi programul. Porcul dacă l-ai avea ai putea să-l tai înainte de Crăciun sau în caz că nu-l poți cumpăra până atunci îl vei tăia după înapoierea dela Hațeg sau vei mai rămâne o zi două/după înapoierea mea să-l tai urmând să vii apoi la mine. Tu să faci cum e mai bine. Te îmbrățișează cu dor, Cicu.

130.

Hălmăgel, 21 nov. 1941

               Dragul meu Mihai,

       Au trecut aproape două săptămâni de când nu mai știu nimic despre tine. Totuși ți-am scris mai multe c.p. iar acum îți scriu din nou. Iată îți aci o citație, adică o copie după citația primită dela Seini. M-am chinuit mult până să o copiez. Am rugat pe cineva și mi-a tradus-o. Cum eu nu-ți cunosc pretențiile cele ai față de ai tăi, nu știam ce să fac, deoarece ți-o trimit și procedezi cum vei găsi de bine. Deoarece e imposibil ca să te prezinți pe data de 22 Dec. M-am gândit ca tu să-l încredințezi pe Ghiță să te reprezinte în această cauză. Părerea mea e: dacă ai dreptul la oricât de mică moștenire, să nu renunți cel puțin până e în viață maica. Astfel și cei de acasă se vor purta cinstit față de dânsa și vor îngriji-o. Tocmai azi i-am scris lui Ghiță cu gândul ca să-i comunice notarului public situația în care te găsești și să amâne această chestiune, până la primirea răspunsului tău. Am să-i scriu și lui Papalczy o c.p. chiar acum prin care să-i descriu situația ta!.

Chiar dacă ai fi acasă, pe data de 22 Dec. Nu te-ai putea prezenta fiindcă nu se dau vize de trecere. Cu toate acestea Dna Bianu a obținut a două viză și pela începutul lunii Dec. Merge din nou la Oradea. Îmi vine să cred că ai noștri au cerut să fixeze această dată din preajma Crăciunului crezând căm vom putea merge. Mi necaz pe ei că nu scriu nimic dela plecarea ta, deși le-am scris în nenumărate rânduri. Cred că ai primit c.p. prin care îți descriam situația celor din Ungaria. Acum mă pregătesc să le scriu mai mult, răspuns la scrisorile lor. Să le scrii și tu când dispui de un șpic de răgaz.

               În c.p. expediată ieri îți comunicam că am ridicat ultima sumă trimisă de la Hațeg, plus salarul meu de 4800 lei, pe Nov. Așa că în total dispun de suma de 82 – mii. Cheltuieli mari nu am mai avea, din moment ce am terminat cu aprovizionarea pt iarnă. Începând cu luna Nov. Din oficiu sunt membră la CCD cu rețineri lunare de 315 lei. Salarul majorat e de 5117 lei. Am primit și carnetele CFR noi. Dar pe această linie nu le uzăm pentrucă e linia moților care se bucură de-o reducere de 50% pe CFR.

                 Și acum, Cicule drag, apropiindu-se Crăciunul și odată cu Moș Crăciun pe care-l rog să mi te aducă ca singurul dar de sărbători, nădăjduiesc că vei sosi, țin să te orientez asupra posibilității de deplasare până aici unde te așteaptă Cica ta. Dela Arad la Hălmăgui circulă numai două trenuri la zi. Unul pleacă pela orele 6 dimineață, iar al doilea la 2 d.m. și ajunge aici la 8 seara. Dela gară e o distanță cam de 5 km.Drumul e prost dela Hălmăgui la Hălmăgel și mai ales când plouă. Nu odată mi s-a întâmplat să-mi pierd galoșul prin noroi. Eu te sfătuiesc ca ajuns la Arad să-mi telefonezi când sosești ca să pot trimite trăsura la gară și eventual să vină și Cica întru întâmpinarea viteazului ei. Aci la primărie avem telefon, adesea mă servesc de el. Cicu mamii, nu-ți poți închipui cu cât dor te aștept. Nu vreau să gândesc la clipele revederii. Îți închipui dela plecarea ta cât dor am acumulat în sufletul meu.M-ar durea mult faptul că nu te-aș putea avea de Crăciun, acasă. Sper însă, că după terminarea operațiunilor din Crimeea, să vă reîntoarceți și voi. De ce îmi scrii așa de rar? Ai primit tot ce ți-am trimis? Aici am timp urât. Din cauza ploiilor dese, noroiu-i mare. Nerăbdătoare aștept vești dela tine. Cu dor te sărută Cica. Dacă aș fi sigură de venirea ta aș cumpăra porcul înainte de Crăciun, aici sunt mai ieftini și l-aș ține până vii! Ești de părere să depunem banii la CEC? Scrie.

131.

                                                                                                                 Miercuri, ora 7 ½  dim.

Dragostea mea,

Aseară am adormit f. târziu, iar acum m-am sculat devreme. Gândurile îmi aleargă spre tine. Aș vrea să știu în fiecare clipă cum ești! Liniștea și mângâierea mea s-au dus cât timp ești departe de mine. Luni s-a primit la pretură un ordin referitor la jidani anume: toți evreii, în timp de 21 ore să fie gata de plecare. Întreagă familia, soții, copiii. Au voie să-și ia cu ei haine, bijuterii, alimente și bani. Iar despre averea rămasă s-a făcut fiecăruia un inventar și li s-au sigilat locuințele. Azi dim cu trenul de 6 au fost duși la Arad. Nu știu care le va fi soarta. Dar poți să-ți închipui disperarea lor. Ce era eri p-aici! Toți colegii au lucrat la inventarierea averii tuturor familiilor. Trebuia să plece și soția lui Barani. Ulterior a sosit un ordin că toate căsătoriile mixte rămân pe loc! Le-a venit și lor rândul. N-au avut voie să vândă nimic.

                 Cicu mamii drag, e ora 8 dim. Termin scrisoarea și mă duc cu ea la poștă. De acolo mă voiu duce la capelă să mă rog pt tine. Mă voiu reîntoarce tot pela poștă că poate voiu primi ceva de la tine. Numai am răbdare până după masă. Azi se vor da primele știri la radio despre rezultatele depe front. Suntem f. curioși. Cicule drag, unde ești? Cum ești? Pe ce margine de trașeie ți-ai odihnit truda nopților nedormite? Oricum ai fi, în orice stare vreau să te întorci acasă! N-aș vrea să mai termin. Însă acum nici tu nu dispui de timp ca să poți citi rândurile mele. Cicu mamii scump – cu gândul la Bunul Dzeu care îngrijește de soarta noastră, te îmbrățișează cu sufletul plin de nădejde – Cica ta cea dragă care trăiește numai pt tine.

Mihai și Zina.

O poveste de dragoste în vreme de război.

Corespondență 1941-1944.

Partea I:  anul 1941

Cuvinte cheie: Mihai Bălaj, Zina Bălaj, război, Hațeg, Ucraina

Mihai și Zina Bălaj au fost doi învățători din Seini, județul Satu Mare refugiați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în zona Aradului. Mihai a fost încorporat în Batalionul 10 Vânători de Munte și a participat la campania militară de pe frontul de Est. Pe parcursul războiului cei doi soți au purtat o intensă corespondență, care stă mărturie timpurilor pe care le-au trăit. Prezentul material reprezintă prima parte a acestei corespondențe și este concentrat asupra anului 1941.

Mihai and Zina.

A wartime love story.

Correspondence 1941-1944.

First part: the year 1941

Key words: Mihai Bălaj, Zina Bălaj, war, Hațeg, Ukraine

Mihai and Zina Bălaj were two teachers from Seini, Satu Mare county, refugees during the Second World War in the Arad area. Mihai was incorporated into the 10th Mountain Huntsmen Battalion and participated in the military campaign on the Eastern Front. During the war, the two spouses carried on an intense correspondence, which is testimony to the times they lived. The present material represents the first part of this correspondence and focuses on the year 1941.

Despre autor:

Robert Cristian Tökölyi (n. 1981) a studiat Istoria la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Babes-Bolyai Cluj Napoca în perioada 2000-2004. A obținut titlul de doctor în Istorie, în anul 2013, în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” Cluj, fiind profesor de Istorie la Baia Mare până în anul 2007. Din anul 2007 este funcționar public. Este preocupat de istorie contemporană, relații internaționale, biografie, probleme de gen. În general, cercetările sale au avut ca perioadă de referință, perioada interbelică dar nu numai și a publicat mai multe studii de istorie locală, atât pe plan local cât și în publicații de circulație națională. A publicat primul volum în anul 2012, la Baia Mare: „Alexiu Pokol. Viața și activitatea 1872-1935”, iar în anul 2019 a publicat teza de doctorat „Partidul și Femeia. O istorie a organizațiilor comuniste de femei din Nord-Vestul României 1945-1965”, la Cluj.

Lasă un comentariu