Frustrările nopții goale

În somn îți era frig ca atunci când ai uitat mănușile în taxiul ce te-a dus la garăEra prea frig să mai alergi după iluzii ai preferat să urci în vagonul ce te-a purtatla o altă adresă.Vuiau copacii loviți de viscol muzica lor era stranie la fel de ciudată ca și chipul îmbătrânit ce ți-a ieșit în cale. Avea prea multe riduri care se intersectau … Continuă să citești Frustrările nopții goale

Ziua în care m-am decis să mor

Prima dată am vrut să mor vara trecută. Era fix după divorț. Mă cuprinsese o calmitate aparte în după-amiaza aceea, ca și cum m-aș fi aflat în mijlocul unei tornade. Lumea din jur se destrăma, se prăbușea în vârtejuri, dar în interiorul meu nimic nu se mișca. Am bătut străzile o perioadă, fără de țintă, până când soarele a început să-și liniștească dogoarea. M-am uitat … Continuă să citești Ziua în care m-am decis să mor

Nu te cunosc, dar nu mă uita

Am plecat cu coada între picioare de la florărie. În timp ce doamna aranja cu migală florile și le strângea laolaltă cu o fundă de culoarea preferată a Monicăi, chiar ea m-a sunat. Am rămas înmărmurit de cuvintele pe care le ascultam, iar, spre final, în urechile mele se mai auzea doar foșnetul buchetului, ușor și oarecum confuz, în timp ce vânzătoarea mi-l întindea. Cred … Continuă să citești Nu te cunosc, dar nu mă uita

Ultima zi

Recunoaște. Te-ai gândit măcar o dată la asta. Din păcate, vezi persoane în jurul tău care au suferit de pe urma ei. Și, probabil, după ce ai citit o carte sau ai vizionat un film, te-ai întrebat și tu ce ai face în situația asta. Ce ai face în ultima ta zi de viață. Așa că, până să găsești tu răspunsul la această dilemă, aș … Continuă să citești Ultima zi

Bere și echilibru

Marius-Sorin Enache Abia își așezase doza de Ciucaș pe măsuța din sufragerie, când la ușă s-a auzit o bătaie puternică. Pufnind din nări, și-a împins băutura cu degetul și aproape că a fugit către sunetele exasperante. Totul a durat câteva secunde, dar gândurile parcă-i clocoteau sute de vieți. Foarte puține, căci imediat a apăsat pe clanță și a tras ușa până la perete.— Primiți cu … Continuă să citești Bere și echilibru

Timpul ca o perfuzie

Dimineața venise repede, ca și cum după o lungă noapte plină de vise, s-ar fi dezvelit obeliscul lumii traversate de incertitudini. Ca meteorolog, eram preocupat de evoluția vremii și îngândurat de ploile ce se anunțau. Acestea puteau să-mi facă dificilă întoarcerea la stația meteo din munte. Prea grăbit să văd micile bucurii ale vieții, mi-am pregătit automobilul și-am hotărât să-i fac plinul cu benzină.În stația … Continuă să citești Timpul ca o perfuzie

Laleaua neagră

Rămăsese ultima. În fața ei, câțiva moși mustăcioși, îmbrăcați la costum, și o doamnă ofuscată și plictisită, șușoteau între ei. Managerul de proiect stătea la distanță și scrola bezmetic pe ecranul tabletei, căutând-i, probabil, numele rătăcit în listă. Sala imensă părea că vrea s-o înghită. Luminile erau reduse, ia răcoarea încăperii și ostilitatea membrilor juriului îi dădeau fiori. — Gata? Suntem gata? Hai odată! strigă … Continuă să citești Laleaua neagră

Sfârșitul unui om simplu

Omul prăbușit în patul îngust din camera ce ținea loc de bucătărie de vară respira dispneic. În spațiul delimitat de masă și fereastră se simțea mirosul apăsător de alcool în care zăcea trupul său. În jur erau sticle goale și un sac cu pâine râncedă. Bărbatul matur, cu vârsta în jurul a cincizeci de ani, dormea. Patul era mic în comparație cu statura sa. Lumina … Continuă să citești Sfârșitul unui om simplu