Cristian Mladin

Bătrânul privea în depărtare. Se pierdea în gânduri, într-o lume a lui, ca într-o pădure cu cărări pe care le știa demult. Ochii săi, odinioară albaștri, erau acum alburii ca și cum o ceață s-ar fi pus înaintea lor. Ca un obstacol uneori, ca o protecție împotriva necunoscutului.
Nu multe lucruri pământești îi erau însă necunoscute. Crescuse într-un oraș vechi de la malul mării, într-o familie de pescari. Îl privea cu admirație pe tatăl său, un bărbat cu chipul aspru, ars de soare. Dar copilul știa că barba nu-i putea masca bunătatea sufletului. Simțea asta. Simțea în fiecare bucată de pâine neagră cu pește afumat pe care o mâncau. Împreună. Seara, când tatăl se întorcea din larg.
Din când în când, trăgea cu ochiul spre mama sa. Vedea cum i se luminează chipul când tatăl copilului ei se întorcea acasă. Vorbea cu ochii toate cuvintele ce nu le putea spune până atunci, pe înserat. O dragoste caldă, cu care îi învelea pe amândoi, soț și copil, de la începutul lumii lor.
Copilul alerga mai apoi la malul mării, privind spre linia unde cerul se îmbina cu apa. Ce de culori se nășteau și mureau sub ochii lui…Ciudat cum albul valurilor căuta întotdeauna pământul, gândea. Îi plăcea să se scalde în locuri unde doar pescărușii erau întruchiparea vieții. Căuta scoici mari, din acelea care, odată puse la ureche, susurau muzica valurilor.
Într-o după amiază de vară, se depărtase de mal fără să-și dea seama. Soarele stătea să apună. Nu știa să înoate prea bine, iar curenții înălțaseră trupușorul firav de copil, târându-l tot mai spre larg. Strigătele lui, pe jumătate acoperite de zgomotul apei, fuseseră otuși auzite. O barcă ce se întorcea de la pescuit se abătuse din drumul ei și un pescar bărbos cu chipul ars de soare ridicase cu blândețe trupușorul copilului pe care marea îl cerea la ea. Tatăl își privea chipul său, oglindit în ochii copilului, măriți de spaima morții. Îl strigase pe nume și îl strânse la piept, ca pe un dar de preț. Lacrima ce căzuse pe creștetul copilului era sărată ca apa din marea cea veșnic în mișcare. Lacrimile de copil au plătiseră mării tributul trupului.
Anii trecură, iar copilul de ieri era acum un tânăr adolescent, frumos și harnic, ce își iubea familia, orașul și marea. Lucrurile se schimbaseră. Orașul și oamenii se transformaseră. Tatăl său era acum marinar pe o navă de pescuit. Cutreiera apele mărilor și oceanelor în expediții de pescuit. Ciudat lucru, cum moartea hrănește viața. Căci animalele mării, prin moartea lor, fac posibil ca viața să continue în oameni.
Expediția vasului de pescuit pe care naviga tatăl său trebuia să se încheie în curând. Tânărul aștepta în fiecare seară la chei ca partea din sufletul său numită tată să se întoarcă acasă. Zilele treceau, una după alta. Dar nava de pescuit nu mai sosea. El însă era acolo în fiecare seară. Așteptând. Până într-o zi, când o palmă grea de bătrân lup de mare i se așternu pe umăr. Chiar nu știa? Fusese furtună în larg, iar nava se scufundase cu tot echipajul său, îi spuse omul.
Cerul căzu peste el. Se prăbuși ca o piatră. Când se trezi, mama sa, îmbrăcată în negru, stătea la căpătâiul său cu o batistă în mână. Se rugase Cerului să nu îi ia ce îi era drag, Marea îi luase deja o jumătate de suflet…
Secundele trecură, apoi minutele, apoi orele. Zilele și anii se așternură ca un praf alb peste trupuri și suflete. Adolescentul de ieri era acum bărbat la casa lui, cu familie și copii. Mama îi plecase de ceva vreme în locul unde Soarele căuta mereu Luna. Printre stele…
Dragostea pentru mare îl chema, Așa că meseria de marinar i se potrivea ca o prelungire a sufletului său. Visa cu ochii deschiși când marea se desfășura în fața sa, ca o fecioară ce se descoperă iubitului său pentru prima dată.
Navigase pe toate mările și oceanele lumii, iar Dumnezeu îl adusese în siguranță acasă, printre ai săi dragi. Copiii săi deveniră peste ani părinți, apoi bunici.
Acum, bătrânul stătea pe o bancă la malul mării, privind apusul. „Mă cheamă Nikos, mă cheamă Stavros, chiar nu mai știu”, gândea. ,,Știu că am trăit o poveste numită viață. Cu bune și cu rele. Nu te judec, mare, deși mi-ai luat ce mi-a fost drag, căci ești creația Celui care mi-a dat și mie viață întru Spirit. Am să plec curând. Simt asta. Dar ne vom întâlni din nou, în apele cele mari ale Cerului.”

Despre autor:

Mladin Cristian este absolvent al Şcolii Populare de Artă Arad, secţia Actorie la clasa actriţei Oltea Blaga. A participat în calitate de invitat în cadrul unor emisiuni culturale și sportive la Radio JoyFm, Radio Zestrea, RadioRomânia Actualități, Tv Arad și WestTV.
A colaborat cu Cenaclul ,,Lucian Emandi” din Pecica prin punerea în scena a piesei ,,V-o dă Vodă”, împreună cu actorii Ovidiu Ghiniţa şi Zoltan Lovas.
A început să scrie în 2012 editoriale social- economice în ziarele Business Adviser şi Business Point, ziare cu acoperire naţională.
A apărut alături de alţi autori din ţară în Antologia ,,Prieteniei” vol.I și III, Antologia ,,Ut sis populus”, Antologia ,,Amintiri de secol XX”, ,,Întomnarea cuvântului “,Antologia ,,Tu-carte deschisă” a grupului omonim.
Începând cu anul 2020, a înființat grupul cultural ,,Arta -visul îngerilor”.
Latura artistică a prins aripi prin publicarea de poezii, eseuri și proză pe diferite reviste, site-uri literare și culturale:,,Stindard”, ,, Agora literară”, ,,Zborul”, ,, Tu-carte deschisă” ,,Foaia Culturală Gutenberg”, ,,Rusidava Culturală”, ,,Cervantes-Inspirescu”, ,,Liga Scriitorilor din România”, Cenaclul ,,Prietenia”, Cenaclul ,,Luceafărul Arădean”, ,,E-Creator”, ,,Litera 13”, ,,Literaturitate.ro”, ,,Însemne culturale”, ,,Confluențe literare”, Revista de cultură ,,Glasul litereror” , ,, Sintagme literare”, ,, Arte”, ,,Armonii culturale”, ,,Parnas XXI”, Revista ,,Boema”etc.

Volume de autor:
,, Umbre în lumină “ poezii, Editura Grinta Cluj Napoca 2018
„Întoarcere la Cuvânt”, editoriale, eseuri, recenzii, Editura Rotipo, Iași,2020

Volume în colaborare:
,, Cubul cu cinci fețe”roman, Editura Inspirescu , București,2019
Premii
Concursul International ,,Sub stindardul tricolor”2019 -Premiul I sectiunea proza
Concursul literar ,, Visul inimii”2019 Premiul I sectiunea proză
Concursul literar ,, Odiseea cuvintelor” 2019 Premiul II secțiunea proză
Concursul literar ,, Odiseea cuvintelor” 2019 Premiul II secțiunea eseu
Concursul literar ,, Elogiu iubirii” 2019 Mențiune I.
Festival Concurs ,, Vis de Toamna” 2019, Premiul ,, Ioan Flora”
Concursul literar ,, Elogiu iubirii” 2020 Premiul III
Liga Scriitorilor din România, filiala ,,Ioan Slavici” Arad-Premiul III, proză, pentru volumul colectiv ,,Cubul cu cinci fețe”2020
Concursul literar “Metafore-Ana Podaru”2020 Premiul I secțiunea proză realistă-parabolă
Concursul internațional ,,Armonii literare” 2020 Mențiune, secțiunea Proză
Festivalului-Concurs de creaţie literară (poezie şi proză) VIS DE TOAMNĂ, ediţia a VIII-a, 2020
Concursul literar ,,Elogiu iubirii”2021 Mențiune III
Concursul literar ,, Fascinația mării”2021, Mențiune, secțiunea proză