domestic permission to privacy

Ioana Florescu

noi doi împărțim același pat
de un an jumătate,
spațiul intim ia forma unei canapele extensibile.

you now have rights to domestic permission of privacy
mediul meu personal ia forma unui open space: prea mare pentru mine, destul pentru amândoi.

am cunoscut autosuficiența înainte ca existențele noastre să se intersecteze,
la această reuniune constantă corpurile noastre iau parte activ.

certurile cotidiene fac parte din viața oricărui cuplu aflat sub același acoperiș
îmi simt limitele personale încălcate
atunci când vrei să mă ajuți să fac lucrurile și altfel decât am fost învățată
pentru că așa mi s-a spus în copilărie că trebuie să fie.

domestic permission to privacy:
sarcinile sunt împărțite la mansardă
rolurile de gen nu sunt relevante
ce facem fiecare unul pentru celălalt contează,
ce facem fiecare pentru sine contează.

noi nu suntem unul oglinda celuilalt
coabităm în imperfecțiune și autosuficiență nemotivați de codependență
domestic permission to privacy:
la finalul zilei
oricum am găti în bucătarie
va fi nevoie de trupuri
care să împartă aceeași canapea seara
și mâini care să întindă plapuma,
ce mă cuprinde dimineața pe răcoare.

Despre autoare:

Ioana Florescu este masterandă în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice a SNSPA în București. Urmează calea poeziei de aproape opt ani, publicând totuși în ultimii doi-trei ani. Poeziile sale se regăsesc în zine fem, EgoPHobia, Revista Euphorion, Jurnalul de Sâmbătă și Mad Zine. Pentru ea, poezia reprezintă o formă de descătușare emoțională.

Un gând despre “domestic permission to privacy

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s