1. felia de pepene

pe un val de dunăre
nufărul s-a deschis
în formă de fluture
şi a zburat
pe un curent de munte
vulturele codalb
şi-a înfipt ghearele
în oaia ciobănaşului
moldovan plecat la studii
superioare în United Kingdăm
ce lume mică şi mare
frumoasă şi îngrozitoare
pe un val de dunăre
o felie de pepene
semnifică ultima petrecere
a unui lup de mare.

Lup de mare semnifică marinar, om al mării, în limbaj regional Tulcea

2. inima

când am fost ultima oară la cardiolog
mi-a spus că inima de fier a ruginit
se aud tic-tac-urile unei pendule
demodate dintr-o casă părăsită
abandonată de tineri care au plecat la oraş
dar eu locuiesc la oraş doctore, aşa am
răspuns
nu, tu locuieşti în anul naşterii tale
pe pământ în anul primului preinfarct
înăuntrul tău ascult un sat părăsit
de tinereţe în care poţi doar să te odihneşti
dar niciodată pe săturate
o să-ţi fac o grefă cu inima unui porc
tânăr ca să prinzi măcar Crăciunul.

3. simpatie

mergeam decapitată pe stradă
şi cineva mi-a zâmbit spontan
cristoase, mi-am spus
dacă aş fi ştiut ce uşor este
să atragi simpatie mi-aş fi
lăsat capul în uter
de la început
îmi tăiasem capul la micul dejun
ca să nu mai simt golul din ochi
când privesc în farfurie
şi tot ce văd este că odată
i-am împins scaunul ca să cadă
când încă nu ştiam că
şi balaurii mor.

4. oraşul ca o mamă

merg de-a buşilea pe trotuar
şi îndărăt, căci suntem în zodia Rac
am o sutime din anii oraşului
în care locuiesc, aşadar
caut sfârcuri de ciment
să mă alăptez şi
mi-e atât de foame, mamă
încât mă încolăcesc de un furtun
de apă ca de cordonul ombilical
chiar acolo, în mijlocul străzii
în văzul tuturor
sunt o ecografie 3D vie
dacă te fac de râs, mamă
poţi oricând să mă avortezi.

5. secetă

mi s-au uscat buzele
când sărut zgârii, las urme adânci
pe piele aşa că mă gândesc
la un implant pentru sărut
la buze noi, tinere, roşii şi umede
mi s-au uscat copacii
de lângă Dunăre
rădăcinile lor au ieşit în aer
precum lianele în junglă
oare mai există junglă
sau sălbaticii se sărută cu sânge?

Despre autoare:

Ioana S. Bogorodea (născută în 1979, Tulcea), este licențiată a Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Sociologie.
Ioana S. Bogorodea a publicat proză scurtă în revistele „Vatra”, „Steaua Dobrogei” și „”Aspirații”, ultima fiind revista Colegiului Dobrogean „Spiru C. Haret” din Tulcea. A debutat cu volumul „Răzbunarea Sarei”, pentru care a primit premiul Editurii Rafet din Râmnicu Sărat în cadrul Festivalului Internațional „Titel Constantinescu”, ediția a 15-a, 2022. A primit premiul 3 pentru miniaturi narative la concursul de proză „Valentin Șerbu”, organizat de Centrul Cultural „Jean Bart”, Tulcea.
Este pasionată de lectură, fotografie și blogging. Scrie și pe blogul personal https://www.monologpeblog.online.