George Balș

Înec

Cu ochi străini și goi
Văd plecându-mi marea.
Mi-e sufletul legat
De valuri ce târăsc în noaptea grea
Al lui August cel din urm-apus.
Mai știi, lumina mea, e mult de-atunci,
Când iarnă încă nu era? Unde te-ai dus?
Mai știi, nebuna mea? e mult de-atunci…
Te-am căutat prin cer, pe sus,
Pe unde te-am pierdut?
Mi-e mintea inundată de gânduri reci
Ce-ntre ziduri `nalte au închis lumina, iar
Cu ochi străini și goi, aștept să treci
Pierdut și-absent să te opresc cu mâna,
Dacă tot e să mă înec, în ochii tăi verzi
Din care stele parcă se răsfrâng,
În ei aș vrea să mă scufund.

Geneze

Eu sunt întunericul ce, izvorând din ochii tăi,
Curge-nvolburat spre stele, înecând în drumul său
Lumina, inundând noaptea oarbă dintre ele.
Eu sunt covorul sângeriu de maci ce
De pe buze ți se scutură
Și euforia sărutului.
Eu sunt gerul ce se naște-n ale tale priviri
Bântuind în nopți de iarnă străzile pustii
Și-ntrebandu-mă când o să mai vii.
Eu sunt disperarea ce răsare în
Zgomotul marilor tăceri,
Ce-și trage seva din abisurile și neanturile
Sufletului. Mă scaldă lumina unui soare negru.

Portret

S-au smuls din timp secunde, iubito, sângerând prin veacuri mute,
căzând la pieptul tău, oare cine le aude?
Pe pieptul tău, iubito, înmugurește veșnicia!
Obosit, Soarele se întinde, arcuindu-se valuri-valuri:
ocean orbitor și singuratic, țărm fără faruri.
În părul tău, iubito, răsare veșnicia!
Păduri de maci pătează câmpul, extaziind câmpia,
fiori de roșu ți se-adumbresc pe buze, ce dulce-i nebunia.
Pe buzele tale, iubito, se trezește fericirea!
Acorduri de vioară ce credeau pierdut-a lor cărare, suave ori șoptite,
tăind oțelite aerul au găsit în glasu-ți noua cale.
În glasul tău, iubito, freamătă erezia!
Furtuni verzi se mistuie în ochii tăi, privirea ta, ca o ancoră-n abis,
ca însăși Frigul, ca însăși Moartea, paralizează înghețând, seduce melancolic,
luminează întunecând, acuză iertând, mereu irezistibilă
ca o sentință de dincolo, ca un drum ce trebuie făcut.
În ochii tăi, iubito, se nasc lumea și neantul!

Despre autor:

George Balș, n. 25.08.2000, a absolvit Colegiul Național Avram Iancu Ștei, profil matematică-informatică, și este momentan student la facultatea Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice Timișoara. A fost publicat și în revista POV21.