Biserica fără icoane
Iubesc cu patimă ploile. Nesfârșitele ploi. Ploile reci și ploile calde – de vară. Le simt vindecătoare, mă ajută să spăl din păcatele făcute și nefăcute. Îmi dau voie să gândesc mai clar și, mai ales, pot să plâng cât îmi poftește inima – nimeni nu își dă seama. Să merg fără vreo direcție anume prin ploile de mai mi se întâmplă în fiecare an. … Continuă să citești Biserica fără icoane
