Autor: Proezia

Proză

În cercul fiarei: Puțină speranță (fragment de roman)

În sfârșit, fuioarele întunecate se retrăgeau în pământ, învinse de picăturile de lumină colorată ce începuseră să cearnă din cer. Dincolo de palisade și de coroanele înalte ale pomilor, păsările brăzdau crepusculul pe care luminarea și negura își făureau țesăturile lor complicate, sporind sau diminuând, după caz, vizibilitatea.Urza tocmai pășise în cercul pe care vânătorii îl făcuseră anume pentru el în curtea Grumzului. Trase aer … Continuă să citești În cercul fiarei: Puțină speranță (fragment de roman)

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Poezie

Poeme

#dezintegrala *Tristeţea e verde şi aspră. Vine de nicăieri, creşte înainte să-ţi dai seama că e acolo şi pleacă abia când vrea.Sau când se plictiseşte.Tristețea e aspră, dar totuşi fluidă. Nu-ţi intră pe sub piele, te înțeapă răutăcios.Tristeţea şi cu mine ne privim în ochi. Ea a venit.Mie nu-mi era dor. Gardul subţire, uşor de trecut.Verde, mult verde dens şi opac. Lumina nu-i aici, e-n … Continuă să citești Poeme

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Proză

Trăsnaia

De câteva zile o vulpe dădea târcoale viilor. Sătenii se îngrijorau pentru propriile orătănii. Vulpea fusese văzută în apropierea gospodăriilor, câinii lătraseră nopți de-a rândul. Dar cum lătraseră, tot așa încetaseraăPrintre ierburile necosite, copiii lui Mitică Zugravu găsiră într-o zi leșul unui animal. Cel mai mic dintre ei se împiedicase de el și îi strigase pe ceilalți:– Veniți să vedeți ce am găsit!Fața copilului radia … Continuă să citești Trăsnaia

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Poezie

Poeme

DESTIN CU CÂNTEC  E simplu, prea simplu: Când s-a scris cântecul nostru, cei ce l-au scris n-au ştiut să-l cânte şi a rămas în aer până la primul vânt de poluare prozaic-păcătoasă… Când s-a scris cântecul nostru, cei care l-au scris n-au ştiut că va veni clipa când ceasuri bolnave vor bate-ntr-o poartă încuiată  de blesteme şi păcate… E simplu, prea simplu: Când s-a scris … Continuă să citești Poeme

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Proză

VICTOR, un om singur

Victor era obișnuit să vadă privirele triste ale celor din jur. În preajma Sărbătorilor Pascale, vremea ținea cu oamenii, nu era nici cald, nici frig, așa că simți că era timpul să iasă la o plimbare. Dorea să înțeleagă ce se întâmplă în orașul său dominat de letargie.În piață, aplecat asupra gândurilor, nu realiză că șoferul unui autoturism se pregătea să scoată mașina din parcare. … Continuă să citești VICTOR, un om singur

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Poezie

Poeme

Semnalistică Bombardiere Visele mele în zori. Lumina crește, Calculează emisii Concatenează cerurile. Murmur Lumina din lacrimi s-adapă Te stinge-n cuprinsuri Dezvelire de corduri, flașnetă Cu pâlnia-ntoarsă de ziduri. Prelinse porniri din adâncuri, Ne învață sâmburii Rodirea pământului. Apostolica Zemoasă, acruță înfrunzire Vii în noaptea adâncă Îndeamnnă cerurile la dechidere, Crucea e poartă. Se ofilesc strigoii în umbre, abia pâlpâite, Cutremură veștejirea bumbacul de seară, Cântă … Continuă să citești Poeme

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Articole

P(RO)EZIA nr. 20 – Sumar

Editorial Alexandra Medaru – Aniversare Poezie Lucian Victor Bota – Poezii Sorana Maria Ilie – Poeme Oana Frențescu – Poezii Adrian George Itoafă – Poeme Mihai Merticaru – Poeme Cristina Mihăilescu – False haiku Ioan Matei Rusu – Visul, vai! Proză Paula Bârsan – Voltaice amintiri Adrian George Itoafă – Fragment dintr-un câmp cu maci Gabi Gabrinov – Caiete cu foaie velină Fragmente Cristina Mâțu … Continuă să citești P(RO)EZIA nr. 20 – Sumar

Avatarul lui NecunoscutProeziaLasă un comentariu
Editoriale

Aniversare

Am ajuns la numărul 20 cu aproximativ 200 de materiale publicate. Dorința mea pe mai departe e să prindem numărul 40, 60, 80, 100 și tot așa, în ciuda greutăților care limitează timpul pentru revistă, căci în spatele acestei publicații stă un singur om. Când am pornit revista am sperat să contribui măcar un pic la fenomenul cultural de la noi, așa cum am sperat … Continuă să citești Aniversare

Avatarul lui NecunoscutProezia2 comentarii
Proză

Stăpânul umbrelor – Zorii războiului (fragment)

Ellore avu impresia că se găsea în același loc, dar, când întoarse capul, nu-l mai văzu pe Neelen. Luminișul părea schimbat, chiar dacă în mijlocul lui se aflau masa de piatră și scaunele. Totuși, între ea și acestea se găseau niște filamente late și albastre, provenind de la tufișurile ce mărgineau locul. Se aplecă, și chipul i se oglindi pe suprafața unuia dintre ele, ca … Continuă să citești Stăpânul umbrelor – Zorii războiului (fragment)

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu
Poezie

Poezii

*** ne așezăm sufletul în case goale înainte erau pline de viață iubire și speranțe după cum ai observat copilul a crescut lumea are alți ochi ce bine e de copilul din tine că se încăpățânează să crească să-și scoată capul la lumină că se va speria de ziua asta întunecată pe al cărei cer nu mai zboară berze cu copii în fașă ne așezăm … Continuă să citești Poezii

Avatarul lui NecunoscutProeziaUn comentariu